Proba că infrastructura contribuie decisiv la creşterea economică: de la deschiderea autostrăzii încoace, PIB-ul Constanţei a crescut cu o viteză dublă faţă de restul economiei

Autor: Sorin Pâslaru 06.03.2017

Produsul intern brut al judeţului Constanţa a crescut cu o viteză dublă faţă de cea a restului economiei de la deschiderea autostrăzii Bucureşti – Constanţa, în noiembrie 2012 şi până în prezent, arată datele Institutului Naţional de Statistică şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză.

Astfel,  PIB-ul în valoare nominală al judeţului Constanţa a avut o creştere în perioada 2012-2016 de 56%, faţă de o creştere nominală de 29% a PIB-ului României.

Proba care arată că autostrada a avut un rol covârşitor în viteza de creştere a PIB al judeţului Constanţa în perioada 2012 - 2016 este că în cei patru ani anteriori, adică între 2008 şi 2012, când nu era gata toată autostrada, PIB-ul nominal al judeţului Constanţa a crescut cu 13%, sub ritmul de creştere al PIB-ului per total ţară, de 14%.

Creşterea nominală a PIB-ului este un indicator de obicei puţin folosit, mai relevantă fiind creşterea reală, dar pentru comparaţii între viteze de creştere ale regiunilor sau judeţelor poate fi utilizat, având în vedere că deflatorul PIB se aplică uniform pentru toată ţara.

În general este cunoscut că investiţiile în infrastructură contribuie la creşterea economică, dar comparaţia evoluţiei judeţului Constanţa, singurul centru economic puternic legat de o autostradă continuă de Bucureşti, este ilustra­tivă, cu date concrete asupra situaţiei.

La creşterea PIB contribuie creşterea con­su­­mului, a investiţiilor şi a exporturilor nete (expor­turi – importuri). Scur­tarea timpilor de parcurs şi uşurinţa transportului între două centre eco­nomice de valoare inegală (Bucureşti -Ilfov: 206 mld. lei PIB, Constanţa 36 mld. lei) accelerează creşterea în centrul economic aflat pe orbită. Spre acesta se îndreaptă fluxuri noi de capital, va creşte consumul făcut de firmele şi companiile din centrul principal (Bucureşti) şi de asemenea resursele locale sunt valorificate mult mai bine. Având în vedere de exemplu puterea turistică a judeţului Cons­tanţa, banii se fac la Bucureşti şi se cheltuie la Cons­tanţa, iar deschi­derea auto­străzii a accelerat acest fenomen. În aceeaşi perioadă, judeţe care nu au beneficiat de autostradă, pre­cum Iaşi, au avut o creştere a PIB nominal de 35% între 2012 şi 2016, apropiată de media întregii ţări, de 29%.

La rândul său, judeţul Prahova, legat de Bucureşti printr-o autostradă tot din 2012, a avut o creştere nominală a PIB de 42% între 2012 şi 2016.

Top cinci judeţe la creşterea PIB în intervalul 2012 -2016 sunt Cluj (62%), Constanţa (56%), Prahova (42%), Ilfov (40%) şI Buzău (37%).

Cele mai proaste evoluţii în interval le-au avut judeţele Giurgiu (-3%), Argeş (9%), Mehedinţi (12%), Dolj (15%) şi Gorj (16%). Judeţul Argeş este un paradox, pentru că cea mai mare companie locală şi cel mai mare exportator, Automobile Dacia, deşi a cunoscut o dublare a cifrei de afaceri între 2012 şi 2016, nu contribuie pe măsură la creşterea PIB-ului judeţului Argeş, fiind şI uin mare importator.

Evoluţia regiunilor este determinată de judeţe. Astfel, Regiunea de Sud-Est şI cea de Nord-Vest, care cuprind Constanţa şi, respectiv, Cluj, au avut cea mai bună creştere în perioadă, de 39%, peste media ţării de 29%, iar cel mai prost a mers Sud-Vest Oltenia, cu plus 19%.

PIB-ul Bucureşti Ilfov, care reprezintă 27% din PIB-ul României, a crescut cu 29%, în linie cu al ţării.

Pentru 2016 datele privind PIB sunt estimate de către Comisia Naţională de Prognoză, deocamdată fiind disponibile la Statistică doar datele regionale pe 2014.

Cele mai puternice judeţe excluzând regiunea Bucureşti -Ilfov din punct de vedere al valorii PIB au fost în 2016,  Constanţa (36,5 mld. lei), Timiş (35,4 mld. lei), Cluj (34,5 mld. lei), Prahova (30,8 mld. lei) şi Braşov (26,0 mld.lei).

În 2012, ordinea în Top 5 era Timiş, Constanţa, Prahova, Cluj şi Braşov.