UDMR vrea pedepse mai mici şi donaţii făcute de deţinuţi penitenciarelor

În forma propusă de UDMR articolului 75 litera d) din Codul Penal prevede că “acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei” se înscrie în rândul circumstanţelor atenuante legale.

Potrivit proiectului de lege, de circumstante atenuante ar putea beneficia şi cei care săvârşesc infractiuni contra sănătăţii publice, contra securităţii nationale, contra umanităţii, infracţiuni de corupţie, spălare de bani, infracţiuni privind protectia martorilor, persoanelor vinovate de nerespectarea regimului privind de traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea şi combaterea pornografiei şi a celor privitoare la regimul adopţiilor.

Circumstanţe atentuante se pot aplica în cazul săvârşirii a peste 30 de infracţiuni, printre care şi cele enumerate mai sus, pentru care actualul Cod Penal, la litera d) a articolului 75 interzice aplicarea reducerii de pedepse în situaţia acoperirii integrale a prejudiciului material.

Proiectul de lege facilitează liberarea condiţionată în cazul pedepsei cu închisoarea.

UMDR vrea ca liberarea condiţionată în cazul închisorii să poată fi dispusă, dacă cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani

În forma actuală eliberarea condiţionată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

UDMR vrea sancţiuni mai uşoare şi pentru deţinuţii care au împlinit peste 60 de ani, aceştia ar putea beneficia de eliberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

Proiectul de lege depus modifică şi Codul de Procedură penală, astfel eliberarea condiţionată ar urma să se dispună de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate prin încheiere, la propunerea comisiei pentru liberare condiţionată, la cererea persoanei condamnate potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, în termen de 3 zile de la formularea cererii”, în urma modificării articolului 587, alineatul 1 din Codul de procedură penală.

UDMP propune modificarea regimului închis de detenţie, el fiind aplicat persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă.

“Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani”, potrivit proiectului de lege. În forma actuală, Legea nr. 254/2013 la articolul 36, alineatul 1 nu include sintagma “fapte comise cu violenţă”.

UDMR vrea ca persoanele condamnate pentru fapte de violenţă cu pedeasa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 să beneficieze de regim semideschis.

“Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani în cazul unor fapte comise cu violenţă”, potrivit proiectului de lege.

Proiectul de lege prevede că “regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.”

UDMR cere ca în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei să se realizează în arest la domiciliu cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă.

Prevederea se aplică şi persoanelor condamnate care mai au de executat un an din pedeapsa iniţială a închisorii mai mare de un an, potrivit iniţiativei legislative depuse de UDMR.

Deţinuţii vor putea să doneze 40% din banii câştigaţi din munca prestată penitenciarului pentru reducerea pedepsei.

Proiectul de lege depus de UDMR prevede că “dacă persoana condamnată renunţă la procentul de 40%, în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată şi zilele executate pentru zilele de muncă prestate, se calculează potrivit art. 96 alin. (1) lit. b)”.

În forma actuală articolul 87 prevede că veniturile prevăzute la art. 86 (plata muncii prestate) se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi se repartizează după cum urmează: a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate.

UDMR propune modificarea articolului 96, astfel în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă, 3 zile executate pentru 2 zile de muncă, iar dacă munca este prestată pe timpul nopţii, se consideră 2 zile executate pentru o noapte de muncă.

În cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.

"Promovarea unor propuneri legislative privind reducerea numărului deţinuţilor este de natură să contribuie la evitarea unor condiţii necorespunzătoare de detenţie, la diminuarea simţitoare a sumelor care trebuie alocate de la buget în acest scop, precum şi a unor condamnări ale statului român de către CEDO. Suntem conştienţi că pe plan intern este foarte delicată punerea problemei adoptării unor acte normative prin care să se reducă supraaglomerarea din penitenciare, însă aceasta este singura modalitate prin care s-ar îmbunătăţi considerabil condiţiile de detenţie şi ar micşora sumele care ar putea fi alocate unităţilor penitenciare, iar pe de altă parte ar contribui la evitarea pronunţării unei hotărâri pilot de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care România ar fi condamnată pentru neasigurarea condiţiilor de detenţie corespunzătoare persoanelor private de libertate", susţin cei opt parlamentari UDMR care au semnat proiectul de lege, în expunerea de motive.

Senatul este prima Camera sesizată.