Inflaţia continuă să crească uşor, iar economiştii văd o primă intervenţie a BNR la începutul verii. Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING: Banca Naţională va începe procesul de întărire a politicii monetare

Inflaţia a urcat în februarie la 0,2%, de la 0,1% în ianuarie, o rată influenţată încă de măsuri administrative, în acest caz re­ducerile de taxe operate la 1 ia­nuarie. Potrivit economiştilor, doar eliminarea taxei radio-TV a tras in­fla­ţia în jos cu 0,4 puncte, în condiţiile în care abonamentele radio- TV s-au ief­tinit în februarie cu 17%, iar serviciile de poştă şi telecomunicaţii cu 5,7%.

„Deşi indicele pare încă mic, este important de subliniat că reducerile de taxe încă distorsionează (cea mai recentă, de eliminare a taxei radio-TV, a tras în jos inflaţia cu 0,4 puncte procentuale); în acelaşi timp, inflaţia CORE – care elimină preţurile volatile şi pe cele administrate – a accelerat de la 0,5% la 0,9%, maximul din mai 2015 (fără reducerea de TVA din ianuarie 2017, ar fi depăşit pragul de 1%). Preţurile dau, aşadar, semne de viaţă si procesul de «reflaţie» va continua“, comentează, într-un raport, Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.

Prin urmare, opinează Dascălu, în şedinţa din 3 iulie, BNR va începe, probabil, procesul de întărire a politicii monetare prin îngustarea coridorului de dobândă - coridorul simetric al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente de credit şi depozit, din jurul dobânzii de politică monetară. O decizie de majorare a dobânzii-cheie ar putea fi luată, crede economistul, spre sfârşitul anului.

De peste un an şi jumătate (din iunie 2015) BNR ţine dobânda-cheie la un minim istoric de 1,75%. Spre sfârşitul anului însă, este de aşteptat ca ea să ajungă la 2%, pe măsură ce inflaţia ar urma să se reaprindă. Estimarea BNR este că inflaţia va ajunge în acest an la 1,7%, iar în 2018 aceasta va fi de 3,4%. Estimarea Comisiei Europene este că inflaţia va fi în 2017 de 1,6%.

Piaţa nu include deocamdată în preţ perspectiva de inflaţie. Dobânda Robor la trei luni este încă spre 0,8%.

În privinţa titlurilor de stat, Ministerul Finanţelor a respins, săptămâna trecută, ofertele băncilor la o licitaţie de titluri de stat, considerând că dobânda cerută era prea mare. Finanţele scoseseră la licitaţie obligaţiuni pe trei ani în valoare nominală de 600 de milioane de lei, cu o rată a cuponului de 2,25% pe an.

Potrivit datelor INS, deşi februarie la februarie inflaţia a fost de 0,2%, preţurile de consum au scăzut cu 0,09% în februarie faţă de ianuarie, în urma reducerii costurilor serviciilor cu 1,78%, determinate de eliminarea taxei radio-TV (abonamentele la radio-tv s-au ieftinit cu 17%, iar serviciile de poştă şi telecomunicaţii cu 5,7%).

În zona alimentelor, in­fla­ţia a revenit pe plus - un plus de 0,65% în februarie faţă de ianuarie. Car­tofii s-au scumpit cu 5%, legumele şi con­ser­ve­le de legume cu 3,8% şi fructele cu 2,8%.

În privinţa preţurilor la bunurile nealimentare, acestea au crescut cu 0,08% în februarie faţă de ianuarie, cu un avans mai consistent la îmbră­că­min­te (0,25%) şi combustibil (plus 0,24%).

Inflaţia de 0,2% din februarie 2017 faţă de februarie 2016 este mică, dar reprezintă cel mai înalt nivel din primăvara lui 2015, înainte de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%.

„Conform scenariului de pre­vi­ziune, actualizat prin încorporarea evoluţiilor din luna februarie, dinamica medie anuală a preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) se va situa la 1,5% în 2017 şi va accelera la 2,7% în 2018, respectiv 2,9% în 2019“, a comentat Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.

Şi Rădulescu se aşteaptă la o schimbare de politică a Băncii Naţionale: „Per­spec­ti­vele de conver­genţă a inflaţiei spre ţinta BNR pe ter­men scurt, coroborate cu reinten­sificarea defi­ci­telor gemene şi cu semnalele recente de politică monetară din plan global ar putea determina banca centrală să iniţieze un nou ciclu monetar în 2017“.