Majorarea salariilor menţine consumul ca principal motor de creştere a economiei: plus 4,8% în primele două luni din 2017

Potrivit datelor publicate ieri de INS, în februarie cifra de afaceri în comerţul cu amă­nuntul – care reflectă cel mai bine evoluţia consumului - a crescut faţă de luna precedentă cu 2,8% pe serie brută şi cu 1,8% pe serie ajustată, după ce în ianuarie scăzuse cu 24,9% faţă de decembrie pe serie brută şi crescuse cu doar 0,2% pe serie ajustată.

Dinamica anuală s-a mai temperat: în februarie faţă de februarie 2016, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut cu 4,8% pe serie brută şi cu 7,8% serie ajustată, după un avans de 6,4, res­pectiv 6,2 în ianuarie. Avansul anual din februarie reprezintă cel mai redus ritm din mai 2015 (luna de dinaintea re­ducerii TVA la alimente de la 24% la 9%). Chiar şi aşa însă consumul rămâne sus şi, după cum arată datele de început de an, va fi şi în 2017 motorul creşterii economice.

„Având în vedere creşterea salarială reală de circa 18% în ritm anual şi faptul ca încrederea consumatorilor se afla la un maxim istoric, nu ar trebui să surprindă pe nimeni că şi serviciile, şi consumul privat ar trebui să aibă o evoluţie puternică în 2017, fapt ce va impulsiona PIB-ul“, comentează Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank.

Câştigul salarial mediu net a crescut în ianuarie cu 18,4% faţă de ianuarie 2016 - cel mai înalt ritm înregistrat din 2008 încoace. Salariile au crescut în medie cu 24% în sectorul public şi cu 17% în sectorul privat, iar această creştere nu include majorarea salariului minim pe economie cu 16% începând cu 1 ianuarie 2017. Aşadar, noi creşteri de salarii urmează să fie înregistrate de INS, lucru care sprijină un consum ridicat al populaţiei în 2017, chiar dacă creşterea nu ar fi precum cea de anul trecut.

Potrivit estimărilor oficiale ale guvernului, consumul final al populaţei ar urma să se majoreze anul acesta cu 7,2% (la fel ca investiţiile). Consumul ar urma să contribuie cu 4,7% la creşterea economică de 5,2%, cu o contribuţie de 4,5% din partea consumului privat şi de 0,2% din partea consumului guver­namental.

Anul trecut consumul a contribuit cu 4,9% la creşterea economică de 4,8%. Consumul final efectiv a crescut cu 6,5%, cu un aport decisiv al consumului populaţiei de 7,4%. Investiţiile au stagnat în 2016.

Datele publicate ieri de INS arată că produsele nealimentare au luat locul produselor alimentare în topul creşterii. Dacă în primele două luni din an vânzările de alimente au crescut cu 1% pe serie brută şi cu 3,1% pe serie ajustată, vânzările de produse nealimentare au avansat cu 6,5% pe serie brută, respectiv 8,7% pe serie ajustată. O creştere semnificativă se înregistrează în primele două luni din an pe segmentul vânzărilor de carburanţi susţinută de eliminarea accizei speciale de 7 eurocenţi pe litrul de carburat: plus 12,4% pe serie brută şi 9,4% ajustat. Anual, creşterea din februarie faţă de februarie 2016 este de 9,4% pe serie brută, mai redusă decât cea din ianuarie/ianuarie, când a fost de 15%.

„Conform previziunilor noastre, dinamica anuală a consumului privat se va tempera în intervalul 2017-2019, după ce în 2016 s-a consemnat cea mai bună evoluţie din 2007 (7,4% an/an). Astfel, principala componentă a PIB ar putea creşte cu ritmuri an/an de 5% în 2017, 4,4% în 2018 şi 4,5% în 2019. Acest scenariu este susţinut de factori precum: perspectivele de accelerare a inflaţiei şi de majorare a costurilor de finanţare; creş­terea cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi deprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul american; incertitudinile din sfera procesului de integrare economică europeană şi riscurile privind mixul de politici economice din România“, comentează Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.