Piaţa financiară din România a fost tensionată în primul trimestru din cauza scandalului politic, dar finalul a fost bun. Bilanţ financiar la trei luni: euro şi francul elveţian au dat emoţii, dobânzile au rămas constante
Scandalul politic, protestele şi incertitudinile fiscal-bugetare au urcat cursul şi randamentele la titluri de stat, însă dobânzile interbancare au rămas imune. Debitorii cu dobânzi legate de Robor şi Euribor au fost liniştiţi.
Moneda naţională şi randamentele la titlurile de stat s-au aflat sub presiune în primul trimestru din acest an, resimţind un şoc în special din cauza tensiunilor politice interne care au culminat cu proteste în stradă şi a incertitudinilor fiscal-bugetare. Însă, pe piaţa interbancară, dobânzile au rămas până acum relativ stabile.
Moneda naţională a pierdut teren în faţa euro, iar cursul de schimb leu/euro a urcat în luna martie nestingherit de BNR peste pragul de 4,56 lei/euro, până la maximul ultimilor aproape cinci ani, contrar tendinţei regionale. Ascensiunea cursului i-a făcut pe unii analişti să creadă că Banca Naţională înclină în favoarea mişcării mai sus a „intervalului de confort“ al cursului leu/euro, spre 4,6, având în vedere că în anii trecuţi, presiunile de depreciere au fost oprite de BNR de câteva ori atunci când cotaţia s-a apropiat de acest prag.
În opinia unor economişti, tendinţa de depreciere a leului a fost influenţată şi de iniţiativele populiste ale guvernului care riscă să ducă deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB, proiectul noii legi a salarizării bugetarilor menţinând pe agendă pericolul derapajelor fiscale.
Şi în raport cu francul elveţian leul s-a depreciat, cotaţia avansând peste nivelul de 4,25 lei/franc elveţian, în timp ce faţă de dolar moneda naţională s-a apreciat cu aproape 1%, până la 4,26 lei/dolar.
Evoluţia cursului rămâne în continuare un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că în jur de jumătate din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, majoritatea în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii celor cu credite în euro sau franci, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat.
Pe o pantă ascendentă s-au înscris în primul trimestru şi randamentele la titlurile de stat, ajungând pe scadenţa de 10 ani la cel mai ridicat nivel din vara anului 2015, de aproape 4%.
Notă discordantă au făcut în primele trei luni dobânzile pe piaţa interbancară. Indicatorul Robor la 3 luni, utilizat ca bază de calcul pentru majoritatea creditelor de retail în lei, a oscilat între 0,80% şi 0,87% pe an, iar Euribor la 3 luni a rămas în jurul a -0,3%. Însă, au apărut avertismente că dobânzile vor creşte în viitor astfel că băncile trebuie să fie atente cum îşi construiesc portofoliile de credite pe dobânzile minime actuale, mai ales la populaţie.