ZF Live. Dezbatere pe tema Legii salarizării unitare. Adrian Marius Dobre, secretar de stat în Ministerul Muncii: Salariul unui profesor de gimnaziu trebuie să ajungă la un minim de 1.000 de euro net în 2020

În urma aplicării legii unitare a salarizării bugetarilor, un profesor care predă în învăţământul gim­na­zial ar urma să ajungă, în anul 2020, la un salariu minim de 1.000 de euro net, iar exodul medicilor ar lua sfârşit, a spus Adrian Marius Do­bre, secretar de stat în Ministerul Mun­cii şi Justiţiei Sociale, în cadrul dezbaterii ZF Live privind legea unitară a salarizării.

„În afară de creşterea anvelopei salariale, în afară de reducerea inechităţilor, corelarea familiilor ocupaţionale, legea trebuie să însemne mai mult decât sume de bani, să însemne un plan de carieră, o predictibilitate în sectorul public, o bază pe care să construim şi să cerem baze profesionale. Legea va trebui să însemne un act de justiţie socială“, a spus Dobre.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, reclamă faptul că iniţiativa legislativă nu conţine nicio estimare privind impactul bugetar. În opinia sa, cel mai important element de luat în calcul în ce priveşte această lege este evoluţia cheltuielii totale cu salariile bugetarilor, care acum este de 8,5% din PIB, iar în anul 2022 ar urma să fie de 12%, peste media europeană.

Estimările Consiliului Fiscal arată că legea salarizării unitare ar costa suplimentar bugetul 25 mld. lei în 2018, impactul bugetar fiind estimat la aproape 2% din PIB.

În 2016 cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 57 mld. lei, iar pentru anul în curs sunt estimate la 65 mld. lei.

„Practic, 1 ianuarie 2018 va aduce un impact bugetar semnificativ, estimat de Consiliul Fiscal la 1,8% din PIB, adică 25 mld. lei impact brut. În condiţiile în care avem aceste creşteri (de salarii - n. red.), am avea o anvelopă salarială în sectorul bugetar de 10% din PIB în 2020 şi de 12% în 2022. Media europeană este de 10,1%, dar nu cred ca are nicio relevanţă atâta timp cât resursele noastre sunt mult mai mici. În 2017 România are o anvelopă salarială de 8,5% din PIB. Dacă vom ajunge la 12%, vom fi mult peste media europeană“, a spus Dumitru.

Adrian Marius Dobre susţine că legea va respecta anvelopa calculată de Ministerul Muncii în valoare de 32 mld. lei, aceasta urmând să ajungă la 10-10,5% din PIB în 2020.

„Ne înscriem pe anvelopa pe care am comunicat-o, n-a fost uşor. Prima variantă pe care am lucrat-o depăşea cu mult anvelopa croită, ne-a speriat estimarea de la Finanţe. Am reluat legea şi grilele de calcul şi am intrat în anvelopa prevăzută, sunt multe lucuri injuste în sistem. Un şofer dintr-un minister are cu totul alt salariu decât un şofer de alt minister“, a spus el.

Adrian Marius Dobre estimează creşterea veniturilor bugetare pe primele trei luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Pe primele trei luni eu estimez un plus de 1,3% creştere de venituri a bugetului general consolidat faţă de anul trecut. Dacă avem o creştere «amărâtă» de 1,3%, va fi un succes“, a spus el.

„Avem venituri colectate din taxe şi impozite de 25,4%, cât este proiecţia Comisiei Europene pentru 2017, versus media europeană de 40%. Noi vrem să avem o masă salarială mai mare decât media europeană cu resurse cu 15 puncte procentuale sub media europeană. Vom ajunge în anul 2022 cu 12% anvelopa salarială să dăm aproape 40% din resursele bugetare doar pentru salarii, am mari dubii că putem face aşa ceva“, a subliniat Ionuţ Dumitru.

De asemenea, Dobre subliniază sumele cheltuite de România cu pregătirea medicilor care au plecat în străinătate de-a lungul timpului.

Pregătirea celor 43.000 de medici plecaţi la lucru în străinătate din 2007 până în prezent a costat statul

3,5 miliarde de lei (770 mil. euro), arată datele ZF. „Avem bani, întotdeauna există opţiuni, eu spun doar că în acest moment avem o anvelopă bugetară atât de mică, cu 15 puncte procentuale sub media europeană, încât sunt curios ce soluţii miraculoase vom găsi pentru a putea face aceste majorări“, susţine şeful Consiliului Fiscal.

El spune că salariile medii brute din sectorul sanitar la nivelul Uniunii Europene în februarie 2017 erau de 880 de euro în Ungaria, 819 euro în Polonia sau 1.000 de euro în Cehia, în comparaţie cu 822 de euro cât este salariul din România, conform datelor INS citate de Dumitru.

În ce priveşte nivelul salarial din învăţământ,  un profesor debutant câştiga în luna decembrie a anului trecut 1.150 de lei net pe lună, potrivit datelor ZF.

„Pentru un absolvent de facultate care vrea să fie profesor salariul este de 1.200-1.400 de lei, chiar şi 900 de lei, atunci nu va accepta nimeni, doar cei care au terminat facultatea cu note mici pentru că n-au alte opţiuni. Dar vârful nu va merge pe acest salariu, preferă să meargă şofer în altă parte decât să meargă pe 1.200-1.300 de lei. (...) Un profesor de gimnaziu trebuie să ajungă la 1.000 de euro net minim, n-ai cum să-l ţii pe om să citească, să-şi dea examene de perfecţionare dacă n-are o motivaţie minimală“, a mai spus Dobre. Un alt aspect-cheie al acestei legi îl reprezintă criteriile de performanţă. Adrian Marius Dobre spune că aceste criterii nu pot fi introduse în legea salarizării unitare, pentru că aceasta se adresează familiior ocupaţionale, însă vor fi introduse ulterior în legi organice precum legea educaţiei, a sănătăţii şi legea funcţionarilor publici. În opinia sa, odată cu mărirea salariilor, bugetarii vor da socoteală cu privire la performanţă.

„Mica corupţie ne afectează grav. Dacă salariile sunt mărite, pot să-i cer angajatului criterii de performanţă, să nu mai primească atenţii. (...) Criteriile de performanţă trebuie să apară. Va fi o schimbare, dar nu peste noapte. Sunt lucruri împământenite de 27 de ani, trebuie să începem să le schimbăm“, a mai spus secretarul de stat.

Ce a mai declarat Adrian Dobre, secretar de stat în Ministerul Muncii:

♦ În momentul de faţă retribuţia muncii în PIB este de 32-34%, în timp ce capitalul ia restul. În Europa Occidentală este echilibru, în jur de 50-50%. Dacă ajungem la o retribuţie de 40% pe muncă şi restul merge pe capital, economia românească va merge mai bine.

♦ Este esenţială colectarea la veniturile bugetare. Conceptul de impozitul pe venitul global a fost introdus puţin, neprocedurizat cum trebuie, dar impozitul pe venitul global va impulsiona şi fiscalizarea şi trecerea la anumite cheltuieli.

♦ Noi dăm o normă de hrană şi tichet de vacanţă. Pentru ca ele să poată fi decontate de angajator, angajatorul trebuie să vină cu facturile şi bonurile pentru norma de hrană şi vacanţă. Începem să fiscalizăm nişte lucruri.

♦ Eu cred că atât pe partea socială, cât şi economică, sustenabilitatea legii salarizării nu poate fi pusă la îndoială. Am mai auzit predicţii prăpăstioase şi n-au funcţionat, există elasticitate a scăderii.

♦ Raportul Inspecţiei Muncii arată că pe primele trei luni avem un plus de 92.605 contracte noi de muncă pe acest an. La 31 martie aveam un număr total de contracte de demuncă de 6,3 milioane.

♦ Un alt indicator este numărul de angajatori activi. La 10 aprilie 2014 erau un număr de aproape 10.100 angajatori activi în plus pe primele trei luni ale acestui an.

♦ Dacă nu avem o măsură viguroasă şi energică medicii vor pleca în continuare.

♦ Dacă nu dăm salarii mari profesorilor, cum ii convingem să vina să îşi bată capul, să vină oameni tineri cu orizont deschis?

♦ Cei din ANAF au venituri bune, dar au responsabilitate mare

♦ Sunt vârfuri în sistem cu salarii bune, consilierii câştigă mai mult decât un ministru.

♦ Cea mai importantă percepţie este cea a omului care interacţionează cu ghişeul, se reintroduce consultantul fiscal, o parte din rol este să-l scutească pe om să stea la ghişeu.

♦ Avem o rată mare de evaziune pe TVA. Dacă găsim soluţii economice corecte inclusiv din mediul academic şi de afaceri, măcar 10% din cei 12-15% din PIB cât este evaziunea din PIB pe TVA să luăm înapoi este un mare câştig.

♦ Dacă menţinem creşterea economică la peste 5% în fiecare an suntem senzaţionali, dar trebuie să venim mereu cu reforme, elasticitate, investiţii.

♦ Creşterea economică trebuie să fie ponderată, 50% consum, 50% investiţii, este un deziderat, care trebuie realizat. Creşterea economică trebuie să fie balansată , jumătate pe consum, jumătate investiţii.

Ce a mai declarat Ionuţ Dumitru, economist şef Raifessein Bank:

♦ Este nevoie de legea salarizării unitare, sunt multe inechităţi în sistem, trebuia pusă ordine, nimeni nu contestă. Elementul cel mai contestat este legat de impactul bugetar, dacă ne uităm la evoluţia anvelopei salariale avem estimate anul acesta peste 8% din PIB în sectorul public. Guvernul a zis 10% din PIB în anii 2020, calculele arată că la sfârşitul perioadei 2022 am fi undeva la 12% din PIB din anvelopa salarială.

♦ Salariile din ministere sunt mult mai mari decât cele din ANAF, spre expemplu în Ministerul de Interne sau Ministerul de Finanţe.

♦ Mă aşteptam ca în lege să apară estimarea de impact bugetar. Nu avem nicio estimare oficială de impact. Nu este prima oară când avem un act normativ care să nu aibă estimare de impact.

♦ Problema este să înţelegem că această creştere economică de 4,8% de anul trecut, a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, trebuie să fie pe termen lung. Teoria spune că este total contraindicat să faci creşteri de cheltuieli permanente din venituri care nu au caracter permanent. Creşterea economică de 4,8% din anul trecut a fost generată doar de consum, din investiţii am avut 0%.