Cinci ani de război în Siria au costat exporturile româneşti cel puţin o jumătate de miliard de euro

Exporturile româneşti în Siria au fost în 2016 cu 80% mai mici decât în 2011, anul începutului războiului civil în această ţară, urmărorii cinci ani cauzând exporturilor româneşti în această ţară pierderi cumulate de cel puţin 500 de milioane de euro.

România s-a ţinut departe de acest război, iar în 2012 preşedintele Traian Băsescu a refuzat retragerea ambasadei de la Damasc pe motiv că avem o comunitate importantă în această ţară. Potrivit Ministerului de Externe, comunitatea românească din Siria numără 10.000 – 12.000 de persoane, în majoritate femei măritate cu cetăţeni sirieni. În prezent Ambasada României este una dintre puţinele care au mai rămas deschise în Siria şi oferă protecţie şi asistenţă consulară pentru cetăţeni din mai multe ţări între care Canada, Franţa, Australia sau Moldova.

Cum se întâmplă însă în vreme de război, co­merţul este primul care are de suferit, iar exporturile României către această ţară, chiar dacă nu erau spectaculoase, s-au pră­buşit. În primul an de război, în 2011, exporturile României în Siria au fost de 174 de milioane de euro. Un an mai târziu, ele ajungeau la 71 de milioane de euro, o cădere de 60%. Sirienii importau în mare animale vii (fiind o ţară majoritar musulmană, importau oi şi capre), produse lactate, ouă şi peşte. Anul trecut exporturile au fost de doar 34 de milioane de euro, din care animale vii de 25 de milioane de euro, carne şi preparate din carne de 1,3 milioane de euro şi produse lactate de 4,4 milioane de euro.

În ultimii cinci ani de dinaintea războiului, România a exportat în Siria, în medie, mărfuri de 137 mil. euro anual, în creştere de la an la an, cu un vârf în 2011 de 174 de milioane de euro. Războiul a prăbuşit vânzările româneşti în această ţară, până la 34 mil. euro anul trecut, ceea ce înseamnă că acest conflict a adus exporturilor ro­mâneşti o pierdere cumulată, între 2012 şi 2016, de 500-600 mil. euro.

SUA au lansat săptămâna trecută un bombardament cu rachete asupra unei baze militare din Siria – prima operaţiune americană care vizează regimul Bashar al-Assad -, ca reacţie la atacul chimic produs în oraşul Khan Sheikhoun din provincia Idlib. Baza aeriană atacată de Statele Unite se află în zona Shayrat, în provincia Homs. Administraţia Donald Trump a susţinut că regimul Bashar al-Assad este responsabil de atacul chimic din Khan Sheikhoun, soldat, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), cu moartea a 72 de persoane. Siria şi Rusia neagă atacul chimic, afirmând că el a fost comis de insurgenţii sus­ţi­nuţi de Occident. România a susţinut atacul american. Premierul Sorin Grindeanu a anunţat că a avut o discuţie cu ministrul apărării şi cu ministrul de externe şi că România condamnă atacul cu arme chimice: „Aceste lucruri trebuie pedepsite“.