Şeful Telekom discută astăzi cu sindicatele planul de restructurare care va afecta sute de angajaţi. La aproape 20 de ani de la privatizare, trecut de la greci la germani, Telekom are în continuare ca obiectiv eficientizarea activităţii

Echipa de management a Telekom România, în frunte cu directorul general Miroslav Majoros, începe astăzi discuţii cu reprezentanţii sindicatelor despre planul de re­or­ganizare care are ca scop eficientizarea acti­vi­tăţii grupului de comunicaţii fixe şi mobile şi re­venirea pe creştere a vânzărilor, dar care pre­supune şi eliminarea unui număr important de funcţii de manager şi concedieri ce vor afec­ta câteva sute de oameni.

Telekom continuă practic, sub coor­do­na­rea de data aceasta directă a germanilor, re­struc­tu­ra­rea şi obţinerea de sinergii din fuziunea mo­bil/fix pe care a căutat-o ani de zile după pri­va­ti­zare, sub comanda grecilor de la OTE.

În cadrul discuţiei echipa de management este aşteptată să ofere detalii şi despre noua organigramă a grupului, care a fost deja pre­zentată în cadrul şedinţei Consiliului de ad­mi­nistraţie desfăşurată în urmă cu o săptămână. Noua organigramă, care le impune direc­to­rilor să renunţe la mai multe poziţii de ma­na­ger şi la o serie de oameni din depar­ta­men­tele pe care le coordonează - pentru a re­duce cos­tu­rile şi a reduce complexitatea pro­ceselor, cir­culă deja informal în cadrul grupului, astfel că mulţi dintre managerii care s-au întrebat în ulti­mele două luni dacă funcţia lor va mai exis­ta sau nu cunosc deja ce intenţii au superiorii ie­rarhici şi compania în ceea ce-i priveşte începând cu data de 1 iulie.

După şedinţa Consiliului de administraţie de săptămâna trecută, toţi angajaţii grupului Telekom au primit de altfel o informare pri­vind discuţiile din board şi iminenţa trecerii la o nouă organizare.

„În şedinţa Consiliului de administraţie, echi­pa de management a prezentat stadiul ac­tual al procesului de transformare şi a pre­zentat noi iniţiative, printre care: digitalizarea ac­ti­vităţilor interne şi a celor orientate către cli­ent, optimizarea proceselor interne pentru o or­ganizare mai eficientă şi mai suplă, cu pier­deri şi birocraţie reduse; o nouă configuraţie şi struc­tură organizatorică ce urmează să fie defi­ni­tivate şi implementate în perioada ur­mă­toare. Vom asigura o informare continuă pe tot parcursul derulării programului şi vom re­veni cu detalii pe măsură ce acesta pro­gresează“, conform mesajului intern transmis de management către angajaţi şi care a fost vă­zut de ZF.

Proiectul de reorganizare New Telekom a fost anunţat public de directorul general Miroslav Majoros în februarie. El a declarat atunci că grupul trebuie să-şi schimbe rapid structura şi modelul operaţional „greoi“ - asemănător unei „instituţii de stat“.

Unul dintre sindicate a avansat de asemenea ipoteza că 500 de manageri îşi vor pierde poziţiile sau chiar locurile de muncă.

Programe de reorganizare / res­truc­turare asemănătoare - care au dus la reducerea numărului de mana­geri - au fost derulate de-a lungul anilor şi de alţi jucători mari de pe piaţa locală de comunicaţii, însă acestea au avut o amploare mai mică şi s-au desfăşurat discret.

Grupul Telekom, liderul pieţei de telefonie fixă şi numărul doi pe internet fix şi TV, a avut anul trecut un profit operaţional (EBITDA) de 175 mil. euro la afaceri de  985 mil. euro. Grupul rival RCS&RDS, liderul pieţelor de internet fix şi servicii TV, a avut în 2016 în România un rezultat EBITDA de 202 mil. euro la venituri de 615 mil. euro, depăşind astfel pentru prima oară Telekom.

Luaţi de la stat şi aruncaţi în mijlocul uneia dintre cele mai mari restructurări dintr-un grup privat de companii, oamenii lui Dragnea, Grin­deanu şi Jianu din boardul Tele­kom „încearcă să înţeleagă ce se întâmplă“.

Reprezentanţii Guvernului Dragnea / Grindeanu şi ai Ministerului Comu­nicaţiilor condus de Augustin Jianu nu au făcut până în prezent niciun comentariu în legătură cu obiectivele pe care le urmăresc în cadrul procesului de restructurare, în condiţiile în care statul român mai deţine încă 46% din acţiunile fostului Romtelecom şi puţin peste 10% din acţiunile fostei companii Cosmote.

Ciprian Boloş, Dragoş Vlad, Alin Matei şi Raluca Ioana Purecel, noii reprezentanţi ai statului în CA-ul Telekom, selectaţi şi numiţi după criterii netransparente de noul ministru Augustin Jianu, ar fi avut în perioada care a precedat şedinţa de board din 25 aprilie întâlniri cu reprezentanţi ai Telekom în încercarea de a obţine date despre ce se întâmplă în cadrul grupului, pe care să le ofere apoi şi ministrului.

„Reprezentanţii statului încearcă să înţeleagă ce se întâmplă. Şi ministrul a solicitat date pentru că nu avea suficiente elemente pentru a analiza situaţia Telekom“, a declarat pentru ZF o sursă apropiată discuţiilor.

Boloş, Vlad, Matei şi Purecel - patru persoane angajate la companii sau instituţii de stat despre care nu există date care să arate că ar avea experienţă în industria de comunicaţii, au fost numite în februarie în CA-urile Telekom.

Conform informaţiilor ZF, între fosta echipă de reprezentanţi ai statului în CA-ul Telekom, numită de fostul cabinet Cioloş, şi cea actuală, numită de Grindeanu / Dragnea, nu a avut loc nicio întâlnire, în care să fie transferate informaţii şi oferite date despre principalele teme de urmărit în cadrul grupului Telekom, astfel încât să existe o continuitate în discuţiile cu Deutsche Telekom şi OTE.

De altfel, noul ministru Jianu nici măcar nu i-ar fi anunţat pe foştii reprezentanţi ai statului că au fost „concediaţi“, potrivit datelor ZF. Maniera de schimbare a oamenilor statului din CA-ul Telekom arată precaritatea procedurilor de la nivelul Ministerului Comunicaţiilor în ce priveşte gestionarea participaţiilor la nivelul a diferite companii, dar şi faptul că după fiecare schimbare politică statul o ia practic de la zero în discuţiile cu ceilalţi acţionari ai Telekom, grupurile Deutsche Telekom şi OTE, reducând-şi astfel şansele de a-şi urmări mai bine interesele.

Dintre cei patru oameni noi numiţi de Jianu la Telekom doar Ciprian Boloş - care este director de strategie la compania de stat Poşta Română, pare a avea o experienţă relevantă anterioară în mediul privat, la o serie de companii din Londra.

Boloş, Vlad, Matei şi Purecel îi înlocuiesc pe Anca Georgescu, fost director de HR al grupului Telekom, Bogdan Voicu - fost director de achiziţii al grupului Telekom, şi Florin Furdui - country manager al Portland Trust - unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, cu experienţă şi în comunicaţii, care fuseseră numiţi în boardul Telekom de fostul ministru Marius Bostan în decembrie 2015.

Ministerul Comunicaţiilor şi Guvernul României nu au răspuns solicitărilor ZF de a oferi informaţii des­pre procedura de selecţie a celor patru reprezentanţi din CA-ul Tele­kom şi despre experienţa lor profe­sio­nală. Reprezentanţii Guvernului şi ai Ministerului Comunicaţiilor nu au răspuns nici solicitărilor ZF, transmise în data de 24 aprilie, de a oferi detalii despre obiectivele urmărite de stat în cadrul proiectului de restructurare al Telekom România.