Agenţiile de statistică ţin greu pasul cu schimbările aduse de digitalizare şi inovaţie în calcularea PIB-ului şi inflaţiei

Autor: Catalina Apostoiu 17.05.2017

Oficiali de la două agenţii guverna­mentale de statistică din SUA spun că instru­mentele lor de calcul subes­timea­ză creşterea economică şi supra­esti­mează unele compomente ale inflaţiei cu procente modeste, avertizând însă că acest lucru nu explică ritmul anemic de creştere a economiei din ultimii ani, scrie Bloomberg.

„Bureau of Labor Statistics şi Bureau of Economic Analysis sunt de acord că o calculare eronată a indicelui preţurilor duce la subestimarea creşterii economice reale în timp“, notează cinci actuali şi foşti oficiali ai agenţiilor în cadrul unui document publicat recent.

De ani întregi economiştii se întreabă dacă agenţiile statistice ţin pasul cu schimbările rezultate dintr-o economie din ce în ce mai digitalizată şi bazată pe inovaţie, care sporesc calitatea bunurilor şi serviciilor. Răspunsul: acest lucru este dificil, în special în domeniul serviciilor tehnologice şi medicale, unde inovaţiile pot fi rapide, iar rezultatele greu de estimat.

În pofida unor progrese în capturarea schimbărilor din economie, „corecţiile noastre privind calitatea nu sunt atât de complete pe cât ar trebui să fie, astfel încât nu sunt luate în calcul unele dintre inovaţii“, arată Erica Groshen, unul din autorii raportului.

Economia americană a avansat cu apro­ximativ 2,1% pe an în timpul peri­oa­dei de expansiune începute în 2009, faţă de 2,8% în expansiunea anterioară, po­tri­vit datelor Bureau of Economic Analysis (BEA).

Privind la componenta de consum per­sonal a PIB-ului, raportul ara­tă că indicele preţurilor a fost supra­es­timat cu 0,2% în 2000, procent care a ur­cat la 0,26% în 2015. Dacă inflaţia este supra­­evaluată, PIB-ul real este sub­esti­mat.

Combinat cu unele calcule eronate legate de investiţiile în domeniul software, ar rezulta că creşterea PIB este subestimată cu aproximativ 0,4% pentru 2000, 2005 şi 2015, potrivit documentului.

Autorii acestuia spun că problemele de calcul „sunt departe de a fi unele noi“ şi că datele incluse în raport nu explică „modelul de creştere mai lentă din ultimii ani“.

Totuşi, supraestimarea inflaţiei ar ridica un semn  de întrebare important pentru banca centrală americană: este ţinta de 2% prea scăzută?

Groshen, fost economist al Fed New York, spune că este dificil de concluzionat care ar fi rata optimă a inflaţiei. Economiştii în general sunt de acord că aceasta ar trebui să fie scăzută, iar consumatorii şi companiile ar trebui să fie încrezătoare că aceasta va rămâne scăzută.