Cum reuşesc micile magazine de nişă să se menţină pe piaţă în era cumpărăturilor de la supermarketuri: funcţionăm pe bază de comenzi şi avem clienţi fideli

Antreprenorii români au pariat în ultimii ani pe magazine de nişă aşa cum sunt băcăniile, ma­gazinele cu haine unicat sau cele cu dulceţuri, iar multe dintre ele reuşesc să se menţină pe piaţă deşi marile reţele internaţionale au pariat pe ma­ga­zine de proximitate la fiecare parter de bloc.

„Noi nu avem un magazin unde intri şi cumperi pur şi simplu, ci poţi să guşti şi să alegi un produs care îţi place. Şi nici nu avem clienţi în magazin, ci oamenii care vin aici ne sunt amici. De ce? Deoarece pentru noi legătura cu clientul este foarte importantă şi este o altfel de relaţie. Oamenii vor să fie ascultaţi, să discute anumite lucruri şi noi suntem deschişi la asta“, a spus Codruţ Ionescu Muscel, proprietarul Casei cu Gemene, o prăvălie din Bucureşti cu brânzeturi tradiţionale, carne, prăjituri sau pâine.

Magazinul funcţionează pe bază de comenzi, astfel că de luni până marţi preia comenzile şi miercurea le porţionează şi le distribuie către clienţi şi în magazinul din Capitală. Codruţ Ionescu Muscel spune că magazinul are clienţi fideli şi consideră că cea mai bună metodă de promovare este publicitatea „din gură în gură“.

„Este greu să creştem pe o piaţă invadată de supermarketuri, dar clientela noastră este formată în proporţie de 85% din mame tinere, care se gândesc foarte mult la ceea ce mănâncă copii lor. Şi acesta ne-a rămas segmentul prin­cipal de ani de zile“, mai spune antreprenorul, care a pus alături de surorile lui pe picioare afa­cerea în plină criză. Alături de Casa cu Gemene şi alte băcănii rezistă pe piaţă de ani de zile, aşa cum este cazul Băcăniei Vechi sau Băcăniei Coco. În sectorul alimentar s-au dezvoltat şi alte mici magazine de nişă aşa cum sunt cele cu dulceţuri, de pâine tradiţională sau cu mirodenii. De altfel, specializarea este reţeta pe care cei mai mulţi analişti au oferit-o în comerţul alimentar, o piaţă tot mai mult dominată de giganţii străini.

Un alt domeniu unde micii antreprenori rezistă concurenţei cu branduri internaţionale este cel de fashion. Un exemplu este Teodora Bârsan, din Sibiu, în vârstă de 28 de ani, care a investit 2.000 de euro într-un magazin de haine unde vinde articole de îmbrăcăminte şi accesorii create de designeri români. Ea a pariat pe haine unicat, create de 40 de artişti din întreaga ţară.

„A fost o muncă serioasă şi de educare şi de creare a unei clientele, mai ales că magazinul este situat în Sibiu. Dacă ar fi fost în Bucureşti, situaţia era alta. Ne promovăm prin site, reţele de socializare, chiar facem reclamă şi în revistele locale o dată pe lună. Însă, părerea mea este că hainele vorbesc de la sine“, a spus Teodora Bârsan, proprietara Gossip Tree Boutique, deschis în 2011. Ea spune că magazinul are clienţi fideli chiar şi din Bucureşti sau din alte ţări. De asemenea, antreprenoarea crede că este importantă relaţia cu clienţii şi că şi-a făcut şi prieteni din rândul cumpărătorilor.

„Nu este relaţia obişnuită dintre client şi vânzător. Vin de exemplu şi doamne care nu cumpără, dar începem să povestim despre diverse lucruri. Este o familie mare formată din artişti şi clienţi“, a mai spus antreprenoarea.

Fidelizarea şi legarea de relaţii mai strânse cu clienţii sunt două dintre avanatajele micilor antreprenori în lupta cu brandurile internaţional.