Românii din mediul rural câştigă cu 25% mai puţin decât cei din mediul urban. Regiunea cea mai bogată este Bucureşti-Ilfov, iar cea mai săracă este Sud-vest -Olteniei

Autor: Mediafax 02.06.2017

Principala sursă a veniturilor gospodăriilor rurale o reprezintă producţia agricolă.



Veniturile disponibile ale gospodăriilor din mediul rural sunt cu circa 25% mai mici decât cele ale gospodăriilor din me­diul urban, se arată în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, adoptată de guvern în şedinţa din această săptămână.

„În oraşe, veniturile gospodăriilor provin în proporţie de peste 60% din salarii, în timp ce principala sursă a veniturilor gospodăriilor rurale o reprezintă producţia agricolă (peste 40% din totalul veniturilor). Diferenţele de nivel şi structură a cheltuielilor de consum sunt mari şi în plan regional: cel mai înalt nivel mediu lunar pe persoană s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar cel mai scăzut în regiunea Sud-Vest Oltenia”, arată autorii strategiei. Documentul semnalează şi „existenţa unor disparităţi însemnate de dezvoltare a spiri­tului antreprenorial între mediul urban şi cel rural, în con­diţiile în care comunele asigură doar circa 20% dintre com­pa­niile active şi locurile de muncă de la nivel naţional, aces­tea fiind dependente, în cele mai multe cazuri, de mediul de afaceri din oraşele apropiate, ceea ce justifică şi ratele ridi­cate ale navetismului şi ale ocupării informale în sectorul primar”.

În ceea ce priveşte fondul locativ, „cele mai multe locuinţe se înregistrează în mediul urban (54%); la indicatorul suprafaţă locuibilă, raportul urban/rural este relativ apropiat de numărul de locuinţe (54% în urban şi 46% în rural)”.

În fine, incidenţa sărăciei este mult mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban. „Numărul persoanelor sărace care trăiau în localităţi rurale a reprezentat peste 70% din populaţia săracă la nivel naţional. Sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. Rata sărăciei este de circa cinci ori mai mare în regiunile Nord-Est şi Sud-Est, respectiv de patru ori în Sud-Vest Oltenia, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov”, mai arată Strategia.

Strategia Teritorială are ca orizont de analiză şi aplicare anul 2035.