Companiile şi consultanţii fiscali se opun propunerii PSD de impozitare pe cifra de afaceri. „Sunt ca o furtună asupra noastră“

Autori: Ştefan Stan , Roxana Rosu 03.07.2017

Oamenii de business şi consultanţii fiscali se opun propunerii de impozitare a firmelor pe cifra de afaceri inclusă în noul program de guvernare, afirmând că îndepărtează România de traseul european pe care deja s-a înscris.

Propunerea dă măsura guvernului de a nu fi în stare să colecteze o rată suficientă la impozitul pe profit, afirmă consultanţii, în timp ce asociaţiile de afaceri avertizează că ar putea stopa investiţiile.

Conform unei prezentări recente făcute de prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale Florin Georgescu, în 2015, 219.150 firme (36% dintre cele care au depus bilanţul) au înregistrat pierderi însumând 8,2 mld. euro (5,5% din PIB). Dintre acestea, 380 sunt firme cu capital majoritar de stat, care au înregistrat 0,9 mld. euro pierderi (11% din total), iar 218.770 sunt firme cu capital privat care au totalizat 7,3 mld. euro pierderi (89% din total). Firmele cu capital străin înregistrează un volum mai ridicat de pierderi, respectiv 48% (3,9 mld. euro) din totalul acestora, comparativ cu firmele cu capital autohton (41%, respectiv 3,4 mld. euro). 

 

 

Mihaela Mitroi,

partener PwC România

♦ Unele prevederi din noul plan de guvernare vin ca o furtună asupra noastră, pare să fie o revoluţie în fiscalitate. Dacă vorbim de impozitul pe cifra de afaceri, noi ne desprindem ca ţară de tot sistemul internaţional de fiscalitate şi de taxare.

♦ Aceasta înseamnă că tratatele de evitare a dublei impuneri nu se mai aplică, pentru că ele se aplică pentru ţările care au impozit pe profit, înseamnă că absolut toate legăturile pe care noi le-am făcut cu alte state şi toate convenţiile in­ter­­naţionale la care am aderat nu mai sunt valabile.

♦ Pe 2 iunie România a semnat un me­morandum privind aderarea României la BEPS – un proiect internaţional (Base Erosion and Profit Shifting - Măsuri contra erodării masei impozabile), prin care se caută introducerea unor măsuri prin care să nu se mai mute profiturile dintr-o ţară în alta.

♦ BEPS vine cu o serie de procedee şi meca­nisme care se introduc la nivel internaţional. Nu poate România să vină cu un mecanism propriu, rupt complet, pentru că suntem într-un cadru internaţional în care trebuie să creăm me­canismele prin care să funcţionăm într-o lume globală. Dacă introducem un impozit pe cifra de afaceri ne-am rupt total de celelalte mecanisme. Orice se poate. Dar unde vrem să ajungem?

♦ Pe 7 iunie, România a semnat o convenţie multilaterală privind reanalizarea tratatelor cu dublă impunere, pentru a preveni eventualele abuzuri care se pot face.

♦ Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri ne rupe de toate convenţiile din care facem parte. Toate statele lumii doresc ca pro­fiturile să fie impozitate acolo unde sunt realizate. Toată lumea doreşte la nivel internaţional să se reglementeze aceste scurgeri de profituri.

♦ În ce măsură vrea să mai facă cineva o companie în România dacă are impozit pe cifra de afaceri. Dacă toate statele lumii aplică impozit pe profit, de ce să schimbăm noi tot sistemul de impozitare?

♦ Dacă noi ne desprindem de baza de impozitare comună şi introducem impozitul pe cifra de afaceri, ce facem? Statul trebuie să vină cu nişte mecanisme corecte şi transparente de control, să încurajeze contribuabilul să calculeze corect. În străinătate contribuabilul nu mai e contribuabil, ci client. Asta înseamnă că trebuie să statul aibă foarte mare grijă de el. Modul de lucru este extrem de transparent, în sensul în care trebuie să ajuţi contriabilul.

 

Adrian Mitroi,

profesor ASE

♦ Trebuie să vedem motivaţia pe care o au guvernanţii : lipsa corelaţiei dintre creşterea economică şi încasările bugetare. Neexistenţa acestei corelaţii îţi impune să găseşti genul acesta de soluţii. Intrăm într-un domeniu care este extrem de necunoscut, nu ştim teoria care stă în spatele acestei decizii.

♦ Din punct de vedere practic, este aproape o imposibilitate impozitarea pe cifra de afaceri. Există foarte multe slăbiciuni: aceasta este conjuncturală, depinde de cifra de stoc. Există atât de multe slăbiciuni în concepţie încât nu poate fi implementat fără un studiu de impact. Probabil firmele mari vor suporta mai multe dezavantaje. În sine nu este o idee rea, este o idee strict fiscală, care uşurează şi nu mai lasă loc de optimizare investiţională. Este foarte importantă lista de deduceri cu care firmele lucrau.

♦ Trimiterea vibraţiei negative în mediul de afa­ceri probabil va aduce acest semnal de in­cer­ti­tudine, de care nu avem nevoie într-o eco­nomie care şi-a găsit un echilibru relativ în acest moment.

♦ Cifra de afaceri este un elemnet de conjunctură, este businessul economic pe care îl face managementul. Costurile sunt foarte ciclice. Sunt întreprinderi ale căror costuri depind de materiile prime. Volatilitatea acestor costuri se vede în volatilitatea cifrei de afaceri. Trebuie să impozitezi producţia vândută şi încasată. Cum impozitezi producţia pe stoc?

♦ Suntem corigenţii încasărilor la TVA. Orice cifră care este doar administrativă va fi din nou folosită de optimizare fiscală, dar care nu are de-a face cu ceea ce are nevoie economia reală acum. 

 

Radu Georgescu,

managing partner CFO Network

♦ Deocamdată este o hârtie, un om aruncă o piatră în apă şi zece vor să o scoată. E ca o partidă de şah. Partidul de la guvernare vrea un porto­foliu de votanţi şi o creştere a veniturilor la buget.

♦ Impozitul pe profit are o contribuţie foarte mică la veniturile bugetului, 7%. Orice modificare a lui nu ar aduce încasări mai mari.  Au introdus nişte măsuri care vor aduce creştere la buget, dar toată lumea se leagă de impozitul pe cifra de afaceri, o fumigenă.

♦ Companiile cu pierderi vor plăti mai mult pe noua formulă. Orice companie care are profitabilitate mai mare de 6,25% va plăti mai puţin. Vor fi avantajaţi. Se simplifică şi calculul.

♦ Eu nu cred că guvernul crede în măsura asta, ci doar provoacă discuţii.

♦ Pentru un antreprenor simplu, este avantajos sistemul acesta, pentru că simplifică impozitarea. Scapă de grija cheltuielilor deductibile.

♦ Impozitul pe cifra de afaceri este un impozit pe rulaj. Dar orice impozitare la capital se face la câştig, nu la rulaj, deci această măsură nu se va aplica. Nu are logică fiscală această măsură. Trebuie impozitat câştigul, nu rulajul.  Cred că sunt nişte pagini scrise să distragă atenţia de la altele. În spate se va întâmpla altceva, politic sau altceva.

 

Adrian Benţa,

consultant fiscal

♦ Acest impozit nu va fi aplicat. Este interzis prin articolele 31-33 din Directiva 388/77, care nu permite taxarea cifrei de afaceri. Sistemul funcţionează în prezent la întreprinderile cu afaceri sub 500.000 euro pentru că nu a dat nimeni România în judecată.

♦ România ar putea fi dată în judecată pentru impozitarea cifrei de afaceri. Va trebui găsită o soluţie între directive. Singura taxă pe cifra de afaceri permisă este TVA, orice alte taxe directe pe cifra de afaceri sunt interzise în mod expres. Şi este normal să fie aşa. Apar probleme de concurenţă între companii europene.

♦ Este o măsură dezavantajoasă pentru companii. Cred că vor fi afectate companiile foarte mari, care utilizează preţuri de transfer. Cred că vor fi delocări sau nu vor mai fi alocate investiţii. Şi operatorii care sunt la început şi au cheltuieli de investiţii.

♦ Avantajează operatorii din servicii cu profituri mari: telecom, videochat, cu rata de profit mare şi care vor plăti mai puţin prin impozitarea cifrei de afaceri. Avantajează prestatorii de servicii.

♦ Dar nu se va aplica pentru că am intra în infringement. Altfel şi alte ţări ar aplica această impozitare.

 

Ramona Jurubiţă,

partener KPMG

♦ E mai simplu pentru o companie să admistreze o taxă pe cifra de afaceri? Da.

♦ România este parte a UE, deci modificarea sistemului de impunere trebuie să respecte legislaţia comunitară. Nu vorbim dacă măsura e bună sau rea. Trebuie să respecte toate reglementările şi restricţiile europene.

♦ Nicio ţară din UE nu a introdus un impozit pe cifra de afaceri generalizat, aplicabil pe toţi jucătorii din economie. Pentru că atunci când au fost iniţiative de gen, pe sectoare, cum a fost taxa pe publicitate în Ungaria, statul maghiar a trebuit să renunţe la ea pentru că erau restricţii la nivel european. Curtea Europeană de Justiţie a considerat că distorsiona concurenţa pe piaţa comună.

♦ Cred că trebuie analizată măsura în detaliu. Toată lumea vrea simplificare. Dar contribuabilii care îşi plătesc taxele şi păstrează profiturile în România vor ca aceste măsuri să fie verificate, pentru a nu ajunge să fim penalizaţi de organismele europene, iar nota de plată tot la contribuabili ajunge.

♦ Există o propunere de impozitare a bazei comune la nivel european care presupune ca profiturile impozabile ale unui grup cu activităţi în UE să se adune şi să se elimine astfel mişcările de transfer de preţ.