Investitorii din întreaga lume se uită atent la cea mai tensionată întâlnire G-20 de până acum

Autor: Dan Grigore Ivan 07.07.2017

Niciodată de la fondarea forumului ce reuneşte cele mai mari puteri economice ale lumii, respectiv anul 1999, nu a fost o întâlnire mai tensionată precum cea de astăzi de la Hamburg.

Atât Asia, cât şi Europa se uită foarte atent la optica după care administraţia americană pare că doreşte să acţioneze pe viitor. Comerţul liber, schimbările climatice, Coreea de Nord sau problema refugiaţilor sunt principalele puncte de pe ordinea de zi a summitului, iar soluţiile nu mai par atât de învăluite de consensul din trecut.

Pornit ca o întâlnire a miniştrilor de finanţe, summitul a început să devină din ce în ce mai important după 2008, atunci când s-a dovedit o platformă adecvată prin care liderii lumii să colaboreze la redresarea derapajelor generate de criza financiară. De altfel, ţările din G-20 sunt responsabile pentru 80% din producţia economică mondială, în vreme ce reunesc 64% din populaţia globului, faţă de 40% din eco­no­mia lumii şi 10% din populaţie în cazul statelor G-7. Accentele protecţioniste ale administraţiei americane rămân un factor de îngrijorare pentru partenerii europeni, ministrul afacerilor externe de la Berlin, Sigmar Gabriel, declarând chiar că se teme de un război comercial între Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Preşedintele Trump trebuie să îi convingă pe ceilalţi lideri ai ţărilor NATO cum se armonizează „America First“ cu articolul 5, având în vedere că tensiuni militare sunt prezente atât în Europa, cât şi în Asia.

Summitul G-7 de la Taormina din luna mai a fost unul dintre cele mai reci de până atunci, iar Angela Merkel a spus imediat după că Europa nu mai poate să se bazeze întru totul pe Statele Unite. De asemenea, după retragerea din Acordul de la Paris, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a răspuns lui Trump prin lansarea sloganului „Make the planet great again“ şi a subliniat în continuare că Franţa şi Europa rămân deschise către atragerea talentelor şi luptei împotriva schimbărilor climatice.

Probabil tocmai din cauza acestei falii dintre Europa de Vest şi administraţia Trump, preşedintele american a ales să facă o vizită oficială în Polonia înainte de a se îndrepta către Hamburg, ţara al cărei guvern rezonează cel mai tare cu politica acestuia. Trump a pus accentul pe faptul că America poate oferi soluţii energetice Europei de Est, ca un răspuns şi o alternativă practică la proiectul Nord Stream. Mai mult, elita poloneză vizează un soi de Intermarium, proiectul gândit de Jozef Pilsudski la începutul anilor 1900, ce prevede o alianţă a ţărilor cuprinse între Marea Baltică şi Marea Neagră, şi se aşteaptă la suport din partea Washingtonului.