„Crapă bugetul. Aşa-zisa creştere economică este doar la suprafaţă“. Încasările la buget insuficiente ridică tensiunea în guvern şi economie

Niciodată nu a mai fost o aşa vânzoleală la guvern şi nici­odată Palatul Victoria nu a semănat cu un centru de co­mandă al unei cetăţi asediate. Şeful ANAF, Bogdan Stan, a fost chemat de două ori la guvern. Ce se întâmplă? „Crapă bugetul. Aşa-zisa creştere economică este doar la suprafaţă“, comentează plastic consultantul fiscal Adrian Benţa.

Problema este că, în disperare de cauză, Fiscul îi pune în dificultate şi pe alţii. Adrian Benţa: „Încasările trebuia să scadă, pentru că a scăzut nivelul taxelor. Au fost eliminate 100 de taxe, taxa de primă înmatriculare, au fost extinse facilităţile la impozitul pe profit. ANAF se duce şi face praf prin firmele bun-platnice, le impune debite suplimentare, dar acestea le contestă şi câştigă”.

Doi sunt stâlpii financiari ai statului: colectările ANAF, de care răspunde şeful Fiscului, Bogdan Stan, şi împrumuturile care asigură finanţarea pentru ceea ce se chel­tuieşte peste încasări, de care este respon­sabilă Trezoreria Statului, peste care domneşte Ştefan Nanu.

Căsuţa din poveşti: Doi fraţi din Bistriţa au construit o locuinţă ecologică unicat, din lemn, paie şi muşchi de copac, care atrage turiştii din toate colţurile lumii. Galerie FOTO

Prima ţară din lume care vrea să renunţe definitiv la cash: Dacă vrei să cumperi o pâine, trebuie să foloseşti cardul

Ţara din Europa unde salariul minim este de 2.000 de euro pe lună

În condiţiile în care dobânzile sunt la minime istorice, Trezoreria nu ar avea probleme să scoată bani din pieţe pentru finanţarea deficitului bugetar, dar nu poate lua mai mult de 24 mld. lei în 2017, dacă Finanţele chiar au de gând să păstreze deficitul în limita a 3% din PIB, aşa cum au promis şi aşa cum este construit bugetul.

Or, ca să nu depăşească deficitul bugetar, statul are nevoie de bani măcar la nivelul preconizat de venituri stabilit la începutul anului.

Aici este buba şi de aici pleacă supărarea prim-ministrului Mihai Tudose sau a şefului PSD Liviu Dragnea.

Într-un fel, nemulţumirea acestora din urmă este justificată. PIB-ul a crescut în T1 cu 5,7%, record în UE. Consumul, care reprezintă motorul acestei creşteri, nu dă semne de oboseală - plus 7,9% în primele cinci luni din an. Dar încasările din TVA au scăzut cu 5% în aceeaşi perioadă. Vânzările de carburanţi au crescut cu 13%, dar încasările din acciză au scăzut cu 9,4%. Aşadar, creşterile nu se regăsesc în încasările bugetare, iar premierul susţine supărat: nu mai vreau explicaţii, vreau soluţii!

Încasările la bugetul general conso­lidat au crescut cu 7,9% la cinci luni, dar bugetul pe 2017 este croit pe o creştere de venituri de 14%.

Cheltuielile suplimen­tare angajate pro­mise la început de an - cu majorări de pensii, de salarii, cu reduceri de taxe şi extinderi de nişe fiscale - înseamnă în 2017 un nou gol bugetar de aproape 18 miliarde de lei (2,2% din PIB, la un PIB estimat de 815 mld. lei), potrivit calculelor făcute de Consiliul Fiscal. Ca să nu faultezi grav programul de guvernare/programul social, găseşti aceşti bani din taxe. În ultima vreme Stan a cam dat din colţ în colţ. Săptămâna trecută, după o nouă întâlnire cu premierul pe marginea încasărilor bugetare, el a detaliat cifrele încasărilor fiscale pe primul semestru: acestea au fost de 101 mld. lei, cu 4% peste cele din S1 2016, dar cu 4 miliarde de lei mai puţin decât a fost stabilit „în plan“. La cinci luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, de la TVA s-au pierdut 1,1 mld. lei, de la accize un miliard de lei şi alt 1,1 mld. lei pe primele şase luni de la impozitul pe profit, în urma extinderii nişelor fiscale care au lăsat microîntre­prinderilor posi­bilitatea de a plăti fie impozitul pe profit, fie impozitul pe cifra de afaceri. În urma schimbării Codului fiscal, 7.500 de societăţi au trecut de la impozitul pe profit la cel pe cifra de afaceri, cu un cost pentru buget de 1,1 mld. lei, dacă e să-l credem pe şeful Fiscului.

Dincolo de aceste socoteli, problema mare rămâne la încasările din TVA. Pentru că este adevărat că taxa a scăzut cu un procent, de la 20% la 19%, de la 1 ia­nuarie (potrivit veniturilor din 2016, un punct de TVA este egal cu 2,58 mld. lei), dar creşterea de consum ar fi trebuit să compenseze cu mult această scădere, iar pe TVA ar fi trebuit să se înregistreze creşteri, nu diminuări.

Alex Milcev, partener E&Y, are o explicaţie pentru sincopele înregistrate în colectarea TVA, dincolo de „tradiţionala“ evaziune sau de scăderea încasărilor ca urmare a reducerii taxei.

Prezent săptămâna trecută la ZF Live, Milcev a explicat că, din 100 de lei declaraţi Fiscului de contribuabilii români, se colectează lunar între 75 şi 78 de lei. Care sunt impozitele declarate? TVA-ul, accizele, impozitul pe profit, contribuţiile sociale. Sunt firme care funcţionează, declară impozite, dar în mod cronic ANAF-ul nu recuperează toţi banii.

Cum este posibil aşa ceva? „Firmele care nu au bani folosesc ANAF ca sursă de finanţare. Firmele declară impozit pe venit, TVA sau CAS de plată dar nu plătesc imediat, ci după 3-4 luni. Penalităţile sunt 12% pe an, deci într-un fel le convine”, spune Radu Georgescu, managing partner CFO Network.

O companie cu cifră de afaceri de peste 100.000 de euro declară TVA de plată în fiecare lună, pe 25 ale lunii următoare. Astfel, spre exemplu pe 25 iulie va declara TVA de plată pe luna iunie. Declaraţia trimisă către ANAF nu înseamnă automat şi virarea către bugetului statului a sumei respective. Dacă firma are de plată de exemplu 1.000 de lei şi plăteşte doar 900 de lei, atunci cei 100 de lei diferenţă reprezintă o îmbunătăţirea a cash-flow-ului imediat.

„Întârzierea la plată către ANAF este de multe ori o gură de oxigen pentru firme. De unde se poate finanţa o firmă? De la furnizori, care îi permit să plătească după un număr de zile, de la bănci, care îi cer însă garanţii şi de la ANAF. Cel mai simplu este să te finanţezi de la ANAF, pentru că există un timp în care circulă hârtiile şi ajungi să ai banii popriţi”, a explicat Georgescu.

El mai afirmă că mediul de business a devenit tot mai încordat în condiţiile în care firmele mici sunt presate să aibă marje cât mai mici şi au termene de plată tot mai strânse, cu toate că, din punct de vedere macroeconomic, economia are cea mai mare creştere din UE.

„A crescut presiunea pe cash-flow. Multinaţionalele cer în fiecare an costuri mai reduse şI termene de plată mai strânse, pentru că trebuie permanent să raporteze rezultate mai bune la head-quarter. Aceasta înseamnă o creştere a presiunii pe firmele mici”, a explicat Georgescu situaţia din mediul de business local.

Dar temerile firmelor şi soluţiile găsite de acestea sunt una, iar bătaia de cap a statului este alta. De aici tensiuni, de aici propuneri ce par bizare, precum introducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru toate companiile din România, dar şi deziderate vechi precum unificarea bazelor de date. Stan a anunţat săptămâna trecută, după o întâlnire cu premierul că Ministerul de Finanţe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) vor prezenta un memorandum privind crearea unui sistem informatic unic ce va conţine bazele ANAF, Finanţe şi Trezorerie.

”S-a luat decizia ca Ministerul Fiannţelor, ANAF şi STS să prezinte un memorandum privind crearea unui sistem de date informatice unice sub forma de centru naţional de informaţii financiar-fiscale”, a declarat Stan, citat de Mediafax.

Cu sabia deasupra capului, Stan promite: „L-am asigurat pe premier că în perioada următoare vom face tot posibilul să recuperăm deficitul pe care-l avem, de patru miliarde de lei reprezentând acel procent de 98,6% din încasările programate”, potrivit Mediafax.

De cealaltă parte, Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei – cel care trebuie să asigure finanţarea statului din împrumuturi dacă încasările programate nu se realizează - se uită la dobânzile de pe piaţă, aflate la minime istorice, şi lasă să se înţeleagă că finanţarea nu este o problemă. Potrivit acestuia, necesarul brut de finanţare al bugetului general consolidat este de 68-69 miliarde de lei, însă necesarul net, adică oferta efectivă de titluri care intră în piaţă în acest an este de 24 miliarde de lei.

„Necesarul brut de finanţare al statului este de 68-69 miliarde de lei, însă necesarul net, adică oferta efectivă de titluri care intră în piaţă, în acest an este de 24 miliarde de lei. Două treimi din necesarul brut de finanţare din fiecare an reprezintă rostogolire”. a spus Ştefan Nanu la ZF Bankers Summit’17.

24 de miliarde de lei înseamnă 2,95% din PIB-ul estimat de 815 mld. lei în 2017. Doar că economiştii sceptici şi Comisia Europeană socotesc că deficitul va ajunge în acest an la 3,6% din PIB, ceea ce înseamnă peste 29 de miliarde de lei, adică cu 5 miliarde de lei peste ceea ce prevede legea bugetului. Aceşti cinci miliarde de lei sunt aproape de golul de încasare înregistrat de Fisc în primele şase luni din an, faţă de nivelul de încasare programat. De pildă, pe cifrele bugetului consolidat, statul ar trebui să încaseze, în primele şase luni, potrivit programării Finanţelor, 122,3 mld. lei.

 În primele cinci a încasat 94,4 mld. lei, ceea ce înseamnă că, pentru a se menţine în grafic, încasările din iunie ar fi trebuit să fie de 24 de miliarde de lei, în condiţiile în care media lunară de încasări este, de la începutul anului, de 19,6 mld. lei. De fapt aici sunt cele 4 miliarde de lei lipsă, în primele şase luni, pe care Fiscul va trebui nu doar să le recupereze în a doua parte din an, ci şi să treacă la un nivel superior de colectare, de la un plus 8% cât s-a înregistrat în primele cinci luni, comparativ cu primele cinci luni din 2016, la plus 14%, an/an, cât stabileşte legea bugetului.

Cine este omul care trebuie să aducă peste 50 de miliarde de euro la buget

Bogdan Nicolae Stan (42 de ani), şeful Fiscului, a fost numit preşedinte al instituţiei în ianuarie 2017 şi este, după cum îl prezenta la acea dată fostul ministru de finanţe Viorel Ştefan, „un om din sistem”. Şi asta pentru că, imediat după terminarea studiilor în 1998 (Bănci şi Burse de Valori, în cadrul ASE), a fost angajat ca inspector la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Ilfov. În 2003 s-a transferat la ANAF - Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili, tot pe post de inspector, unde a rămas până în 2012. S-a întors în acel an la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Ilfov ca director al activităţii de inspecţie fiscală, poziţie pe care a păstrat-o până în 2013, când s-a reîntors la ANAF ca director adjunct în cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili - activitatea de inspecţie fiscală. În 2014 a fost numit director general adjunct al Direcţiei Monitorizare, Control şi Antifraudă din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, poziţie din care a fost numit în ianuarie şef al ANAF, omul însărcinat să strângă pentru stat peste 50 de miliarde de euro anual. Acum situaţia lui s-a complicat pentru că veniturile Fiscului nu cresc la nivelul programărilor, iar nerealizarea lor pune la grea încercare programul de guvernare.