Finanţele menţin deficitul bugetar sufocând investiţiile: asimetria „economisirii” în faţa investiţiilor este perfectă. Niciodată în ultimii, cel puţin zece ani, invesiţiile nu au fost atât de jos
Excuţia bugetului general consolidat la şase luni ar fi trebuit să indice un deficit bugetar, în primul semestru, de 12,2 miliarde de lei (1,5% din PIB) – aşa este programarea bugetară pentru 2017 a Ministerului Finanţelor. Dar execuţia, la şase luni, publicată de ministerul de resort indică un deficit bugetar de 0,77% din PIB (6,3 mld. lei) deci „o economie” 5,9 mld. lei.
De unde vine această ciudată economie, în condiţiile în care veniturile au crescut, e adevărat, cu 8,2% faţă de primele luni din 2016, până la 117,2 miliarde de lei, dar sunt cu 5,2% sub veniturile programate (122,4 mld. lei), adică cu 5,2 mld. lei? (Pe tot anul veniturile ar trebui, potrivit programării, sa fie cu 14% peste cele de anul trecut.)
Din scăderea la jumătate a cheltuielilor din investiţii. În primele şase luni din an, cheltuielile cu investiţiile din buget şi din fonduri UE sunt cu 54% mai mici faţă de primele şase luni din 2016 – un minus de 5 miliarde de lei. Adică cu o sumă egală cu „nerealizarea” veniturilor faţă de ţintă. Altfel zis: statul ţine deficitul sub control gâtuind investiţiile. Niciodată nu fost altfel, dar niciodată, în ultimii cel puţin zece ani, căderea pe investiţii nu a fost atât de mare.