Expresii dure folosite de un manager către angajaţi într-o fabrică de textile din Prahova. „Animalelor, ţăranilor!“ Unde este criza forţei de muncă?

O filmare de 3 minute şi jumă­tate publicată de jurnaliştii Obser­va­torului Prahovean arată că, pe data de 16 iunie, Eleftherios Vanellis, iden­tificat drept proprietarul fabricii de textile Unique Clothing (dar care nu apare în acte ca fiind acţionar al fabricii), îi înjură şi îi jigneşte pe angajaţi, după ce aceştia îl iau la întrebări în legătura cu întâzierile de la plata salariilor.

„Animalelor, ţăranilor... Dacă nu vă place, plecaţi! Credeţi că dacă întârzii o zi cu plata salariilor, vă puteţi comporta aşa? Sunteţi dezgustători! Sunt fabrici în care salariile nu sunt plătite de două luni sau de la Crăciun şi voi vă comportaţi aşa pentru că am întârziat o zi?“, a spus Vanellis în înregistrare. Discursul său contrazice ideile exprimate de orice manager sau antreprenor din România, care invocă, cu fiecare ocazie, lipsa mare de candidaţi cu care se confruntă.

Situaţia de la Păuleşti reprezintă o excepţie, spun consultanţii şi angajatorii, care admit că mai sunt companii în care managerii sau pro­prie­tarii au un comportament neadecvat, dar cu toa­te acestea angajaţii refuză să plece în altă parte.

„Criza forţei de muncă există independent de cazurile izolate unde există oameni care îşi permit să aibă astfel de comportamente vizavi de angajaţi. Păuleşti este în apropiere de Ploieşti, zonă care are în actualitate un număr foarte mare de poziţii vacante şi există o nevoie mare de oameni, dar până la urmă decizia se ia la nivel individual. Există foarte multe situaţii în care angajatorul are un comportament neadecvat, dar aici e decizia fiecăruia dacă stă sau pleacă. Într-o lume ideală, angajaţii ar trebui să nu stea atâta timp cât sunt jigniţi sau nu li se acordă drepturile la timp. Dar dacă ei nu pleacă, ce poţi să le faci?“, a explicat Oana Petcu, sales & operations director  în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Humangest Group.

Ea a mai precizat că, în toamna anului trecut, Humangest a avut chiar o campanie de recrutare pentru industria textilă în zona Păuleştiului, însă când consultanţii au vrut să recruteze angajaţi din fabricile de textile din zonă au fost „refuzaţi politicos“, iar oamenii nu se plângeau de neplata la timp a salariilor, „lucru care poate s-a schimbat între timp“.

„Mai există astfel de comportamente ale şefilor, mai ales în zonele în care nu există alte oportunităţi pentru angajaţi. Oamenii nu ar trebui să stea în astfel de medii, dar câte oportunităţi de muncă există în Păuleşti?“, a explicat Cristina Săvuică, directorul general al firmei de recrutare şi muncă temporară Lugera. Ea a spus că a cunoscut angajaţi care lucrează într-un mediu toxic de foarte mult timp, dar care nu pleacă în altă parte pentru că au auzit că e la fel de rău peste tot.

„Consider că ieşirea necontrolată a protagonistului acestui episod trist nu reprezintă o regulă pe piaţa forţei de muncă. Un astfel de comportament nu ar trebui tolerat în nicio circumstanţă: fie că asistăm la o criză de personal sau nu. Este un compor­ta­ment deviant, iar protagonistul acestui episod ar trebui să îşi ceară scuze public“, a spus Elena Antoneac, head of operations în Nestlers Group, care oferă servicii de imigrare şi mo­bilitate globală. Ea a mai spus că este posibil ca în industriile în care există foarte multă forţă de muncă necalificată unii manageri, patroni sau coordonatori de echipe să îşi permită un comportament deviant.

„În aceste condiţii, nu îi înţeleg personal de ce se plâng că angajaţii le pleacă după două sau trei luni şi aleg să fie sezonieri în Franţa sau Germania“, a mai spus Antoneac.

Pe de altă parte, unii angajatori din textile spun că majoritatea managerilor au început să fie din ce în ce mai atenţi cu angajaţii de teamă ca aceştia să nu plece.

„Ce s-a întâmplat la Păuleşti este cu siguranţă o excepţie, e clar că persoana respectivă nu lucrează direct cu oamenii şi nu ştie cât de greu este să ţii oamenii în fabrici. Există o grijă din ce în ce mai mare pentru angajaţi şi pentru crearea unor condiţii de muncă mai bune, pentru că salariile nu se pot mări în industria textilă. Ştiu cazuri în care managerii mai închid ochii când o angajată lipseşte fără motiv la muncă, doar ca să nu rămână cu încă un angajat în minus. Am un colaborator care a rămas peste noapte fără 18 angajaţi şi nu îşi poate livra marfa la timp“, spune un mare angajator din industria textilă din regiunea Moldovei, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Metodele de retenţie a angajaţilor sunt din ce în ce mai diverse, iar angajaţii din departamentele de HR sunt inventivi din acest punct de vedere.

„Unii din HR au ajuns chiar să facă lucruri pe care eu personal le consider un pic exgerate: să sune angajaţii pentru a se trezi dimineaţa să meargă la controlul medical, spre exemplu. Este o situaţie împărtăşită de un HR dintr-o firmă de IT. Deci în domeniul IT «răsfăţul» a atins cote destul de ridicate. Nu în toate industriile putem vorbi de acest lucru, bineînţeles. Piaţa are nevoie de personal, însă de personal bine calificat şi instruit care să aducă plusvaloare. Cred sincer că s-a creat o isterie în piaţă că nu mai sunt oameni, însă cred că uităm să subliniem de ce oameni avem nevoie“, a mai spus Elena Antoneac.

Cine îşi jigneşte angajaţii primeşte o amendă de maximum 1.000 de lei

O altă problemă care a fost scoasă la iveală de situaţia de la Unique Clothing este legată de pedeapsa pe care o poate primi un angajator care are un comportament inadecvat faţă de salariaţi. Inspectoratul de poliţie Prahova şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova au făcut verificări în cazul Unique Clothing ca urmare a articolului şi a filmării apărute pe site-­ul Observatorului Prahovean. Cu toate acestea, amenda pe care o dă Poliţia şi pe care o poate primi cetăţeanul care a jignit angajaţii este cuprinsă între 200 şi 1.000 de lei. În acelaşi timp, inspectorii de muncă nu pot să pedepsească un şef care îşi jigneşte angajaţii, pentru că „nu au competenţă“ în acest sens.

„Este o amendă foarte mică pentru un astfel de comportament. În legislaţia muncii sunt extrem de multe lacune, iar legea ar trebui să fie echilibrată atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Sunt extrem de multe abuzuri comise şi de angajaţi care nu pot fi pedepsite deoarece nu există bază legală, cum ar fi concediile medicale acordate pe bandă rulantă de către medicii de familie. Sunt foarte mulţi angajatori care au ajuns să dea primă de prezenţă astfel încât să îi stimuleze pe oameni să fie prezenţi la muncă. Altfel, numărul mare de concedii medicale mai ales pe zona de muncitori necalificaţi poate produce adevărate derapaje într-un business“, a mai spus Elena Antoneac.

Cine sunt acţionarii Unique Clothing şi ce rezultate financiare a avut com­pania

Unique Clothing, compania care administrează fabrica în care a avut loc incidentul din 16 iunie, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 9 milioane de lei, un profit net de 209.000 de lei şi un număr mediu de 340 de angajaţi, potrivit datelor de la Finanţe.

 Clientul principal al Unique Clothing este Alison Hays, producătorul britanic de textile care a închis anul acesta fabrica de la Urziceni şi care trimite ulterior hainele produse către Tesco, Top Shop şi Primark.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, administrator şi acţionar al companiei Unique Clothing este Maria Toth (59 de ani) din Câmpina, în timp ce Eleftherios Vanellis, identificat de jurnaliştii Observatorului Prahovean drept patronul de facto al fabricii care a jignit angajaţii, nu apare în structura acţio­nariatului.

Totuşi, el a mai fost acţionar în cadrul a şase companii de confecţii care au fost radiate, dintre care cinci înregistrate în Prahova (Cosaggie Conf, Lelia Conf, Rafiona, Vanellis Venus, Venus Confecţii) şi una din Iaşi (Venus Company). În prezent, el apare ca acţionar cu un pachet de 10% din acţiuni în compania Platina Conf, care este localizată tot în satul Păuleştii Noi din Prahova. În 2016, Platina Conf a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei, un profit net de mai puţin de 8.500 de lei la un număr mediu de 5 angajaţi.