(P) Cum este afectată România de reciclarea deşeurilor din ambalaje?

Anual, în România se introduc pe piaţă aproximativ 1,3 milioane de tone ambalaje, ceea ce determină o obligaţie de reciclare a 750000 tone de deşeuri, activitate care, în momentul de faţă, este finanţată doar de producătorii şi importatorii de bunuri ambalate. În ultimii ani, prin efortul financiar al acestora interesul pentru colectarea deşeurilor de ambalaje a crescut simţitor şi există şanse reale ca în acest an ţintele de reciclare impuse producătorilor, să fie realizate. Pe de  altă  parte,  România  reciclează  anual  doar  5%  din  deşeurile municipale , ocupând, la mare distanţă de următoarea clasată, ultimul loc în Uniunea Europeană.   

În România, nici măcar ameninţarea procedurii de infringement nu pare să constituie un motiv de îngrijorare, şi, cu atât mai puţin, un impuls de a găsi acele mecanisme care să susţină acest domeniu.

În Europa, în special în ţările care au un sistem funcţional, reciclarea este susţinută prin diferite măsuri şi instrumente economice, cele mai importante fiind următoarele:

Organizaţiile de transfer  de respons- abilitate, prin care se finanţează sistemul de management al deşeurilor de ambalaje;

Taxe suplimentare pentru depozitarea deşeurilor în amestec;

Sisteme de taxare diferenţiate pentru tipurile de deşeuri în funcţie de volum (sistemul “Plăteşte cât arunci”).

În tot lanţul de gestionare al deşeurilor fiecare trebuie să aibă responsabilitatea de a finanţa costurile: producător, cetăţean şi autorităţi locale. Trebuie să recunoaştem că aceia care îşi îndeplinesc toate obligaţiile din acest lanţ sunt doar producătorii, cei care introduc pe piaţă deşeurile de ambalaje” spune Adela Lazăr de la Greenpoint Management, una dintre cele mai nou înfiinţate organizaţii de transfer de responsabilitate a deşeurilor de ambalaje.

“Din păcate pentru România, care până în 2020, va trebui să recicleze 50% din masa totală de deşeuri municipale obiectivul va fi imposibil de realizat. Conform estimărilor ţintele pe deşeuri de ambalaje se vor realiza în acest an pentru prima dată după scandalul din 2015, dar nu este de ajuns.

Îndeplinirea obiectivelor de către producători nu înseamnă decât aproxmativ 13%, iar până la 50% mai e drum lung. În momentul în care toţi actorii din lanţ, şi aici mă refer la autorităţile publice, care nu asigura încă finanţare şi infrastuctura sistemului de valorificare şi reciclare, îşi vor  îndeplini corect obligaţiile, gradul de reciclare va creşte. Mai  mult  decât  atât, autorităţile  sunt  responsabile  de implementarea instrumentelor economice care să impulsioneze mediul de afaceri din zona valorificării, una din măsurile controversate fiind celebra “taxa la groapa” care se tot amâna din 2014 “, adăugă Adela Lazăr.

OTR-urile sunt o soluţie implementată şi reglementată la nivel european, iar în România ele funcţionează pe exact aceleaşi principii ca şi în celelalte state membre, scopul fiind îndeplinirea obligaţiilor de reciclare asumate prin tratatul de aderare. În prezent, cele 11 OTR-uri reuşesc preluarea obligaţiilor pentru majoritatea companiilor care introduc ambalaje pe piaţa naţională

Piaţa colectării deşeurilor de ambalaje a fost zguduită de un scandal uriaş în 2015, când un control general al autorităţilor de mediu a scos la iveală faptul că anumiţi colectori/reciclatori raportau OTR-urilor cantităţi fictive. În urma scandalului, Ministerul Mediului a modificat anumite aspecte legale şi financiare ale relaţiei producător - colector - OTR - reciclator final - autorităţi de mediu, şi a continuat să vină cu clarificări în legislaţia secundară care au avut ca scop reglementarea eficientă a pieţei. Un aspect important al acestor clarificări, este cel cu privire la obligaţia de a plăti penalitatea, în cazul nerealizării obiectivelor. În concret, producătorii plătesc doar când decid să  îşi  realizeze  obligaţia  în  mod individual şi  nu  reuşesc  să recicleze suficient. În cazul în care apelează la un OTR, întreaga responsabilitate revine OTR-ului în cauză.

“Modificările legislative introduse din 2015 până astăzi au reglementat sistemul şi au avut un impact pozitiv, iar ca efect imediat observăm o creştere semnificativă a gradului de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje de la an la an, iar în 2017 estimăm că ţintele să se realizeze în totalitate pentru prima dată.” este de părere Adela Lazăr.

„Am reuşit să câştigăm încrederea unor mari companii din domenii diverse.”

“Noi, la Greenpoint Management, evităm să finanţăm companii de colectare sau reciclare care nu prezintă un plan sustenabil de dezvoltare şi care lucrează doar cu achiziţii de la populaţie. Dorim în primul rând să garantăm transparentă şi trasabilitate, ori în momentul în care am accepta cantităţi din surse informale, nu am mai putea face acest lucru. Este unul din motivele pentru care, într-o perioadă de timp relativ scurtă de timp, am reuşit să câştigăm încrederea unor mari companii din domenii diverse, precum farma sau FMCG, retail sau producţia de băuturi ,  companii care vor să  finanţeze  sisteme  de management integrat şi surse sustenabile” mai spune Adela Lazăr. Mai mult de atât, noi considerăm că doar prin finanţarea unui sistem transparent şi acoperind costurile reale de colectare pentru deşeurile de ambalaje, vom reuşi să creştem gradul de reciclare ceea ce va conduce la reducerea costurilor pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare.

Organizaţiile de transfer de responsabilitate, odată cu noile modificări legislative şi intrarea de noi jucători importanţi în piaţă, încearcă să contribuie la dezvoltarea unei noi industrii în România, industrie inexistentă aproape până acum, industria valorificării şi reciclării deşeurilor municipale. În Europa, aceasta industrie a avut cea mai mare creştere economică, potenţialul de creştere fiind bine descris în pachetul de măsuri pentru economia circulară, adoptat de Comisia UE.

“În acest moment este necesar ca instituţiile de control ale statului să se asigure că reciclarea se face efectiv. Totodată, se pare că o competiţie reală a OTR -urilor pentru a oferi servicii de calitate clienţilor, pe modelul utilizat în majoritatea statelor UE, duce spre realizarea ţintelor, la costuri reale, pentru producătorii şi importatorii de bunuri. România plăteşte acum din păcate costul indiferenţei autorităţilor publice locale, cu privire la problema gestionării deşeurilor.”

“Pentru mai multe informatii accesati www.greenpoints.ro”