O creştere salarială de doar 10% ar fi „de toată jena“: În timp ce Macron insistă pe o Europă cu două viteze, Cehia, cea mai evoluată econonomie din Est, fierbe sub presiunea majorărilor de salarii

Autor: Bogdan Cojocaru 01.10.2017

Statistica arată că Cehia, deşi este cea mai avansată economie din Europa de Est, încă nu a ajuns din urmă la nivel de venituri Vestul şi s-ar putea să nu-l ajungă în această generaţie. În ajunul alegerilor, sindicatele cehe au dezlănţuit războiul pentru salarii ca în Vest. O creştere de doar 10% ar fi „de toată jena“, explică un lider sindical de la Skoda.



Tânărul şi energicul preşedinte francez Emmanuel Macron insistă cu viziunea lui despre o Europă cu mai multe viteze condusă de un nucleu de state aflate în „avangardă“ - un preţ care merită plătit pentru progresul zonei euro şi al proiectului european ca întreg după Brexit. Statele est-europene şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker nici nu vor să audă. Însă datele statistice arată că Uniunea Europeană s-ar putea să rămână pe veci un proiect cu două viteze, sau chiar mai multe.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează că Europa Centrală şi statele baltice au ajuns în ceea ce priveşte veniturile la 60% din nivelurile Europei de Vest. Instituţia a calculat că doar Cehia, Slovacia şi ţările baltice vor ajunge la 80% până în 2035. Iar Cehia este considerată de Banca Mondială o economie dezvoltată, singura din fostul bloc comunist care şi-a depăşit statutul de economie emergentă. Aceasta în condiţiile în care după căderea comunismului din regiune economia  cehă aproape că s-a dublat (a crescut de 1,7 ori, în monedă naţională, la preţuri curente).

Poul Thomsen, directorul departa­mentului european al FMI, a remarcat că Europa postcomunistă a înregistrat un „progres uimitor“ din 1990. Nivelurile veniturilor în 12 dintre statele regiunii, de la Marea Baltică la Marea Adriatică, sunt cu 50% mai mari decât erau în 1989. Economia Poloniei, cea mai mare din Est şi singura care timp de un sfert de secol n-a înregistrat nicio recesiune, a avansat de trei ori. Şi PIB-ul României s-a dublat. Pe scurt, veniturile din Europa de Est s-ar putea să nu le ajungă niciodată din urmă pe cele din Vest, notează revista americană The Globalist.

„Ar trebui să ne imaginăm o Europă cu mai multe forme „ mergem mai departe cu cei care vor să avanseze şi care nu sunt ţinuţi înapoi de statele care vor să progreseze mai încet şi să nu ajungă la fel de departe“, a spus Macron.

Concluzia FMI este că, deşi creşterea economică se extinde în Europa Centrală şi de Est, din cauza reducerii forţei de muncă (emigrată în Vest) şi a productivităţii slabe, va dura mai mult timp până când veniturile din Est le vor ajunge din urmă pe cele din Vest.

Între timp, angajaţii din Cehia ai Skoda Auto, subsidiară a constructorului auto german Volkswagen, se pregătesc să ceară majorări salariale de două cifre, scrie Radio Praha. Însă o creştere de doar 10% ar fi „de toată jena“, spune un lider sindical. Skoda este cel mai mare exportator al Cehiei. Sindicatele spun că îşi vor prezenta cererile anul acesta în negocierile colective cu şefii companiei, când vor expira acorduri privind modelele de lucru.

Jaroslav Povsik, preşedintele uniunii sindicale de la Skoda Auto, a declarat pentru săptămânalul Skodovacky Odborar, ziar publicat de sindicate, că oamenii săi ar vrea să-şi vadă salariile înregistrând creşteri de două cifre. Însă creşterea ar trebui să depăşească 10%, a spus Povsik. „Este prea puţin. Ar fi jenant. Trebuie să fie mai mult.“

Venitul mediu brut al unui salariat al Skoda Auto este de 40.000 de coroane (1.540 de euro) pe lună, cu 25% peste salariul mediu la nivel naţional.

Povsik a explicat că venirea sfârşitului acordurilor privind modelele de lucru aduce avantaje sindicatelor pentru că dacă nu se găseşte o cale de continuare compania se va trezi în haos.

„La un anumit moment compania se va opri, iar producţia va reveni la niveluri mai mici“, a spus sindicalistul. Sindicatele aşteaptă acum să vadă cu ce propuneri vine managementul. Întotdeauna ofertele iniţiale au fost demne de milă, a mai spus Povsik. Angajaţii de la o fabrică VW din Slovacia au obţinut majorări salariale de 14% după o grevă de şase zile. Angajaţii Skoda Auto iau acea acţiune ca model. Anul trecut, producătorul ceh a înregistrat vânzări record de 1,127 milioane de maşini, în creştere cu aproape 7%.

Alte sindicate din Cehia au anunţat că vor cere creşteri de salarii de 8-10% în negocierile cu angajatorii în baza creşterii economiei şi plăţilor în sectorul public. Angajatorii au respins cererile ca fiind nerealiste şi au refuzat majorările.

„Noi luăm în considerare profiturile companiilor, cât au investit, cât se duce la compania mamă şi cât câştigă angajaţii“, spune Josef Stredula, liderul Confederaţiei sindicale din Cehia şi Moravia, încercând astfel să explice că cererile sindicatelor nu vor vătăma companiile. El argumentează că salariile din sectorul public au crescut mai rapid decât cele din sectorul privat. Din 2011, salariaţii de la stat primesc în medie cu 5.800 de coroane mai mult la salariul lunar, în timp ce angajaţii din privat primesc cu doar 3.200 de coroane mai mult.

„În vremuri cu creştere economică sănătoasă şi şomaj redus mai muţi bani din sectorul privat ar trebui să se ducă în portofelele angajaţilor.“ Angajatorii spun că sindicatele se folosesc de apropierea alegerilor pentru a face presiuni.

În Cehia, o ţară puternic industrializată cu o creştere economică de 4,7% în trimestrul doi, acţiunile sindicatelor din mediul privat i-au convins şi pe angajaţii de la stat să ceară salarii mai mari, notează Reuters. Guvernul a crescut remuneraţiile celor din educaţie şi sănătate.

„Pentru ca societatea să rămână unită, dacă este prosperitate, aceasta trebuie să ajungă la toţi“, crede Lubomir Zaoralek, politician de 61 de ani care va conduce partidul de guvernământ social democrat în alegerile din octombrie. Actualul guvern a majorat salariul minim în fiecare an. Ultima creştere a dus remuneraţia la 12.200 de coroane pe lună şi va fi aplicată de anul viitor.