BNR a decis. Va îngusta coridorul format de dobânzile facilităţilor permanente din jurul dobânzii-cheie. Dobânda de politică monetară rămâne la 1,75%
BNR a decis marţi menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, care staţionează din primăvara anului 2015, şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, potrivit unui comunicat remis după şedinţa Băncii Centrale.
De asemenea, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la Ă/- 1,25 puncte procentuale de la Ă/- 1,50 puncte procentuale.
Astfel, începând cu 4 octombrie, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3%.
”Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”, se precizează în comunicat.
În ceea ce priveşte inflaţia, BNR anunţă că cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii ratei anuale în următoarele luni, dar într-un ritm uşor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2017, ca urmare a materializării unor riscuri asociate evoluţiei unor componente exogene ale IPC. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective sunt însă influenţate de evoluţii din mediul intern şi din cel extern.
”Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare”, se precizează în comunicat.
Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED). Totodată, are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale.
Mulţi analişti au anticipat ajustarea coridorului format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie - unul dintre instrumentele folosite de banca centrală pentru a calibra politica monetară.
Şi oficialii BNR au semnalat faptul că poate fi restrâns coridorul de facilitate din jurul dobânzii de politică monetară în a doua jumătate a anului 2017, înainte de iniţierea ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară.
Coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi este la un nivel ridicat comparativ cu alte ţări.
Cea mai recentă ajustare a acestui coridor simetric din jurul dobânzii-cheie a fost în primăvara anului 2015.
În primele şase şedinţe de politică monetară din acest an, din ianuarie, februarie, aprilie, mai, iulie şi august, boardul BNR a menţinut rata dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,75% pe an, concomitent cu păstrarea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei. Dobânda-cheie staţionează la acest nivel din primăvara anului 2015.
Cea mai importantă decizie de politică monetară din acest an a fost în luna mai, când consiliul de administraţie al BNR a decis să diminueze rata RMO la valută de la 10% la 8%, dând băncilor înapoi circa 500 mil. euro. Ajustarea a venit în contextul scăderii ponderii creditului în valută spre 40% din total, al consolidării rezervelor valutare „peste nivelul adecvatì şi al îmbunătăţirii structurii acestora.
Vedeţi mai jos anunţul integral cu hotărârile BNR:
Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, înregistrând o creştere semnificativă în luna iulie (la 1,42 la sută, de la 0,85 la sută în luna anterioară), urmată de o temperare a acesteia până la 1,15 la sută în luna august, nivel uşor inferior celui prognozat.
Creşterea a fost determinată de componenta preţurilor administrate, ca efect al majorării tarifului la energie electrică, fiind susţinută şi de evoluţia preţului combustibililor în condiţiile măririi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază.
Efectele menţionate au fost parţial compensate de impactul scăderii preţurilor volatile ale produselor alimentare.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a depăşit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60 la sută, de la 1,42 la sută în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate.
În luna iulie a.c., rata medie anuală a inflaţiei IPC a intrat în teritoriul pozitiv (de la -0,1 la sută în luna iunie) continuând să crească de la 0,1 la sută în luna iulie la 0,2 la sută în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,3 la sută în luna august (de la 0,2 la sută în luna iunie).
Datele statistice privind creşterea economică în trimestrul II 2017 indică accelerarea peste aşteptări a dinamicii anuale a PIB real – 5,9 la sută, comparativ cu 5,7 la sută în trimestrul anterior. Evoluţia s-a datorat integral cererii interne – consumul privat s-a majorat cu 7,4 la sută (cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale la creşterea PIB), sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, iar formarea brută de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv (2,4 la sută, cu o contribuţie de 0,6 puncte procentuale). Un impact semnificativ la dinamica PIB l-a avut în acest trimestru variaţia stocurilor (1,3 puncte procentuale). În condiţiile decelerării mai pronunţate a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii comparativ cu cea a importurilor, aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ (-1,4 puncte procentuale). Totodată, deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului, iar gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar.
Pe partea ofertei, principalul determinant al intensificării activităţii economice din trimestrul II 2017 a fost industria, al cărei ritm anual de creştere, de 7,7 la sută, a reprezentat cea mai înaltă valoare din trimestrul III 2008. Sectorul serviciilor îşi menţine contribuţia principală la formarea PIB (3,8 puncte procentuale). Cele mai recente date statistice arată scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 la sută, de la 9,2 la sută în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor, în timp ce volumul cifrei de afaceri din comerţ şi cel al serviciilor prestate populaţiei şi-au intensificat dinamica anuală.
Condiţiile monetare reale au fost accentuat acomodative şi în trimestrul III. Spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară au manifestat o tendinţă pronunţată de creştere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste, al consolidarii aşteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influenţa factorilor autonomi ai lichidităţii.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 la sută, vârful ultimilor cinci ani, în condiţiile amplificării fluxului de credite noi, concomitent cu restrângerea operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 la sută, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare.
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, dar într-un ritm uşor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2017, ca urmare a materializării unor riscuri asociate evoluţiei unor componente exogene ale IPC. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective sunt însă influenţate de evoluţii din mediul intern şi din cel extern.
Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.
Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED). Totodată, are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale.
Pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR, întrunit în şedinţă periodică, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii la nivelurile existente şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar. CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la Ă/- 1,25 puncte procentuale de la Ă/- 1,50. Corespunzător acestora, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 10 octombrie 2017, la ora 15:00.
Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 noiembrie 2017, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.