Cum s-au transformat 5 malluri ajunse în faliment în fabrici, depozite sau birouri. „Eşecul“ unui centru comercial poate fi cauzat de amplasarea nefavorabilă, de chiriaşii neadecvaţi zonei sau de scăderea puterii de cumpărare

Peste 100 de centre comerciale de mici şi mari dimensiuni s-au deschis în România în ultimii zece ani, dar prea puţină lume ştie că cel puţin cinci dintre acestea au intrat în insolvenţă sau în faliment şi au fost transfor­mate în fabrici, spaţii de depozitare sau birouri în ultimii ani. Acestea au atras investiţii de aproa­pe 100 de milioane de euro.

Mixul de chiriaşi neadecvat zonei, con­cu­renţa din oraşele mari şi „lupta“ pentru cum­pă­rători au dus la eşecul centrelor comerciale, ale căror spaţii proprietarii au decis să le valo­rifice altfel decât în retail.

„Un motiv aparte pe care l-aş scoate în evidenţă ar fi acela că multe dintre aceste cen­tre comerciale au fost construite înainte de 2008, având la bază premise total diferite în com­paraţie cu realitatea post 2008“, spune Daniela Popescu, associate director, retail agency la Colliers International România.

Unele dintre proiecte au fost dezvoltate cu ajutorul finanţării bancare acordate în con­di­ţiile pieţei de dinainte de 2008, când băncile ofe­reau mai uşor credite, şi nu au mai fost sus­te­nabile după criză, când puterea de cumpă­ra­re a scăzut. În prezent spaţiile comer­ciale cu­mu­lează 3,4 milioane de metri pătraţi la nivelul Româ­niei, din care Bucureştiul con­centrează 1,1 milioane de metri pătraţi, iar restul ţării are 2,3 milioane de metri pătraţi.

„În viitorul apropiat vedem un potenţial im­portant pe piaţa de retail în două direcţii: nu­meroase parcuri de retail atât în oraşele mari, cât şi în oraşele mici, dar şi o atenţie sporită pentru centre comerciale mai mari în oraşe medii încă neacoperite şi pentru extinderile/re­no­vările centrelor existente de mari dimen­siuni“, spune Daniela Popescu.