Cât de uşor este de manipulat o dobândă de care depind credite şi tranzacţii de mii de miliarde de dolari? În cazul Libor, foarte uşor

În mai 2008, în plină furie pe marile bănci din cauza crizei financiare, Wall Street Journal scria că giganţi bancari precum Citigroup, JPMorgan Chase şi UBS contribuie cumva la un compor­tament haotic al indicelui împrumu­turilor interbancare Libor.

În aprilie 2011, anchetatorii ameri­cani au început să examineze posi­bili­tatea ca o parte dintre giganţii indus­triei bancare să fi format un cartel pentru manipularea Libor.

Dovezile sugerează că acest cartel funcţiona cel puţin din 2005. Din diverse mărturii apărute în ziare de prestigiu reiese că manipularea Libor era o practică obişnuită din 1991.

Dobânda a fost stabilită până în 2014 de Asociaţia Bancherilor Brita­nici (BBA) pe baza datelor neve­rifi­cate furnizate de un număr de bănci de prestigiu referitoare la costurile împrumuturilor interbancare.

Oficialii americani şi britanici ştiau încă din 2008 că unele dintre marile bănci ale lumii in­flu­enţau în folosul lor dobân­zile de refe­rinţă Libor, în func­ţie de nivelul că­rora sunt eva­lua­te acti­ve şi tran­zacţii de 500.000 de miliar­de de dolari în în­trea­ga lume.  Este ne­clar în ce mă­sură auto­rităţile au pre­sat băn­cile să re­nun­ţe la com­por­tamentul abuziv.

La un deceniu de la izbucnirea scan­dalului mani­pu­lării de către bănci a Libor, re­fe­rinţa pentru cre­dite şi tran­zacţii fin­anciare de mii de miliarde de do­lari din toată lu­mea, contro­ver­sele legate de această do­bândă nu înce­tează să apară.

Scandalul internaţional a trans­for­mat Libor dintr-o rată de nişă cunos­cută de bancheri şi traderi într-o frază care a devenit sinonimă cu lăcomia. În cazul manipulării Libor, se spune că managerii băncilor adesea nu ştiau ce făceau traderii din subordinea lor, dar de dragul profitului închideau ochii şi le încurajau activităţile riscante.

Cu patru ani înainte de declan­şarea scandalului, preşedintele Aso­ciaţiei Bancherilor Britanici (BBA) Angela Knight sugerase că insti­­tuţia nu ar trebui să-şi asume respon­sabilitatea pentru ceea ce a devenit „cel mai important număr din lume“ deoarece dobânda s-a transformat în ceva mult prea complex pentru a mai putea fi gestionat de asociaţie. Aten­ţionarea nu a avut însă ecou.

În octombrie 2012, ancheta procu­rorilor din SUA se extindea la nouă dintre cele mai mari bănci din lume, printre care Bank of America, Credit Suisse, Lloyds, Rabobank, Royal Bank of Canada şi SocGen. Celelalte bănci erau Bank of Tokyo-Mitsubishi, banca japoneză No­rinchukin şi cea germană West LB.

Grupurile de mai sus se alătu­rau astfel Deut­sche Bank, Citi­group, JPMor­gan Chase, RBS, Barc­lays, HSBC şi UBS, nu­mărul in­sti­­tuţiilor an­che­tate ajungând ast­fel la 16.

Anchete simi­lare erau lansate în mai multe ţări de pe trei con­tinente, procurorii investigând un po­sibil complot al ma­rilor grupuri fi­nan­ciare pentru mani­pularea ra­telor de referinţă.

În septembrie 2013, Colin Good­man, broker la cea mai mare com­panie de bro­keraj din lume, ICAP, supra­nu­­mit „Lord Libor“, a fost acu­zat ală­turi de alţi doi colegi de fraudă şi conspi­ra­ţie în scan­­dalul ma­nipu­­lării Libor.

În august 2015, Tom Hayes, fost trader la UBS şi Citigroup, a fost găsit vinovat de un juriu bri­ta­nic de manipu­larea fra­u­duloasă a Libor şi con­dam­nat la 14 ani de închi­soare.

Aceasta a fost pri­ma con­dam­na­re penală într-un caz de manipulare a unei astfel de dobânzi.

În 2015, Deut­sche Bank era amen­­dată cu 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea Libor în SUA.

În mai 2016, Citibank primea o amendă de 425 milioane de dolari în urma mai mul­tor acuzaţii din perioada 2007-2012.

În iulie 2016, trei foşti bancheri ai Barclays au fost găsiţi vinovaţi de ma­nipularea Libor pentru aproape patru ani.

În vara acestui an, autorităţile ame­ricane au atacat în justiţie Barclays, Deutsche Bank, Lloyds, RBS, Rabobank, UBS şi Asociaţia Bancherilor Britanici, cea responsabilă cu stabilirea Libor, susţinând că băn­cile americane intrate în faliment au pierdut bani din cauza manipulării dobânzilor.

Recent, Citigroup, Deutsche Bank şi HSBC au căzut de acord să plătească aproximativ 132 milioane de dolari în total pentru a scăpa de acuzaţiile de manipulate a Libor. Acordurile sem­nate nu includ recunoaşterea vreunei vini.

Autorităţile britanice de supraveghere a sectorului financiar au cerut ca dobânzile Libor să fie retrase până în 2022 pentru că nu îşi mai servesc scopul.

Pimco, cândva unul dintre cei mai mari investitori în obligaţiuni din lume, a avertizat că dacă retragerea Libor nu se face într-o coordonare perfectă va fi haos.

Există un acord general că sistemul Libor ar trebui înlocuit, dar mizele pentru pieţele financiare globale sunt extrem de mari.