INS: Numărul structurilor turistice a crescut cu 13,8%, iar al locurilor de cazare cu 4,5% în 2017

Din numărul total de locuri în hoteluri, 40,5% au fost în hotelurile cu 3 stele, 28,3% au fost în hoteluri cu 2 stele, 24,4% în hotelurile cu 4 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 2,4% în hotelurile cu o stea şi 0,2% în hotelurile neclasificate pe stele.

Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (51,8% din total hoteluri) şi 2 stele (22%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 34, iar cele cu 4 stele au fost 294 (cu 27 mai multe decât la 31 iulie 2016).

La 31 iulie 2017 erau neclasificate pe stele 113 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 112 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (49,6% din total în anul 2017, valoare aproape similară cu anul 2016). Din cele 1.597 de hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2017, un număr de 3 hoteluri (0,2% din total hoteluri), cu un total de 260 locuri, nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 34% au fost în alte localităţi şi trasee turistice, 28,7% au fost în staţiunile din zona montană, 18,6% în Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 9,8% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare, 1,6% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).

Judeţul Braşov a concentrat cel mai mare număr de structuri de primire turistică. Primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (955 de structuri de cazare), Constanţa (838), Suceava (441), Harghita (409) şi Mureş (362).

Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,4%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,5%, judeţul Braşov 8,7%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova şi Bihor (câte 3,7% fiecare), judeţul Suceava cu 3,5% etc.

Potrivit INS, din totalul de 157.700 de camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2017 (exclusiv camerele din căsuţe), 97.600 (61,9%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2017 cu 3.360 în pensiunile agroturistice, cu 2.385 în hoteluri, cu 1.114 în pensiunile turistice, cu 441 în hosteluri şi cu 192 în cabane turistice.

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2017 a fost de 343.700. Cele mai multe locuri, 194.900, erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 44.500 de locuri, pensiunile turistice cu 34.800 de locuri, vilele turistice cu 15.300 de locuri şi hosteluri cu 14.200 de locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 77,8% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,5% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 57,1% din camere erau fără baie sau duş.

Zona Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 87.900 erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, 80.600 erau în staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa, 70.800 în alte localităţi şi trasee turistice, 63.900 în staţiuni din zona montană, 36.600 în staţiuni balneare şi 3.900 în în zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea, mai arată datele INS.