KMPG: 74 din primele 100 de companii după afaceri fac rapoarte de dezvoltare durabilă, doar nouă dintre ele sunt firme cu capital românesc

Numărul companiilor din România care au început să raporteze informaţii privind dezvoltarea durabilă, pe lângă datele financiare, este în uşoară creştere, 74 din primele 100 de companii în funcţie de cifra de afaceri realizand astfel de rapoarte, cu 6% mai multe decât în 2015, dar doar nouă dintre acestea sunt firme cu capital românesc privat sau de stat, potrivit unui studiu realizat de KPMG.

“Principalul motiv ce a condus la creşterea numărului de rapoarte în comparaţie cu studiul anterior este angajamentul asumat de companiile multinaţionale care au operaţiuni în România în sensul creşterii nivelului de transparenţă. Efectele Directivei europene privind raportarea nefinanciară nu sunt încă vizibile, întrucât la momentul actual piaţa se află în stadiul de înţelegere a subiectului, explorare a potenţialelor  alternative, dezvoltare a unei strategii şi instruire a angajaţilor în acest domeniu, motiv pentru care numărul rapoartelor publicate nu a crescut semnificativ”, a declarat Geta Diaconu, Director Consultanţă în domeniul Sustenabilităţii al KPMG în România.

Ea speră ca în următorii ani, datorită cerinţelor legale, creşterii presiunii pieţei şi a gradului de conştientizare a acesteia, numărul şi calitatea rapoartelor de responsabilitate corporativă să crească.

Conform studiului, bazat pe analiza rapoartelor publicate în perioada 2015-2017, din totalul de 74 de companii care publică date privind dezvoltarea durabilă, 35 raportează exclusiv prin intermediul Grupului, 30 de filiale ale companiilor multinaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România publică informaţii privind dezvoltarea durabilă pe paginile web locale şi doar 9 firme cu capital românesc privat sau de stat comunică în mod public astfel de date.

Din totalul rapoartelor, opt sunt elaborate conform Ghidului GRI, iar trei companii listate declară că au raportat în conformitate cu ghidurile stabilite de bursa de valori, dar nici unul dintre aceste rapoarte nu este asigurat de o terţă parte. Trei companii listate la BVB conştientizează faptul că schimbările climatice reprezintă un risc pentru afaceri, cu toate acestea potenţialul impact nu este cuantificat. Din cele 12 companii care identifică drepturile omului ca fiind un aspect relevant pentru afacerea lor, şase au implementat o politică privind drepturile omului, iar una dintre acestea face referire la Principiile Directoare ale Naţiunilor Unite privind Afacerile şi Drepturile Omului.

Studiul arată şi că 23 de companii relatează că depun eforturi în scopul îmbunătăţirii performanţei de mediu, sociale şi de guvernare (ESG) a furnizorilor,  iar 14 dintre acestea au implementat un cod de conduită ESG pentru furnizori sau codul de conduită standard al furnizorilor include aspecte privind ESG. De asemenea, 7 rapoarte includ obiective de reducere a emisiilor de carbon, din care 4 sunt corelate cu ţinte globale sau regionale (Obiective UE, Acordul de la Paris).

“Raportarea în sine este un simplu instrument, şi, prin urmare, pentru a adăuga valoare şi pentru a se pregăti pentru viitor, companiile ar trebui să devină mai apropiate şi să contribuie la iniţiativele globale privind ”economia verde” şi construirea de societăţi sustenabile. Aceste tendinţe globale devin din ce în ce mai evidente, având impact şi asupra mediului de afaceri, fiind necesare acţiuni imediate. În acest context, probabil este necesară o schimbare a mentalităţii companiilor din România pentru a face tranziţia de la evaluarea strict a rezultatelor financiare către considerarea aspectelor nefinanciare şi integrarea în adevăratul sens al cuvântului a sustenabilităţii în ADN-ul lor de afaceri.“, a comentat Alin Tiplic, Manager, Sustainability Advisory, KPMG în România.

Studiul a evidenţiat şi felul în care companiile se raportează la schimbările climatice, iar la nivelul global, aproape trei sferturi (72%) dintre firmele mari şi mijlocii nu includ riscurile financiare aferente acestor fenomene în rapoartele financiare anuale. 

În cadrul studiului KPMG au fost analizate rapoartele financiare anuale şi rapoartele de responsabilitate corporativă ale primelor 100 de companii în funcţie de cifra de afaceri din 49 de ţări: un total de 4.900 de companii.

Doar în cinci ţări din lume majoritatea primelor 100 de companii menţionează riscurile financiare aferente schimbărilor climatice în rapoartele lor financiare: Taiwan (88%), Franţa (76%), Africa de Sud (61%), SUA (53%) şi Canada (52%). În cele mai multe cazuri, declararea riscurilor asociate schimbărilor climatice este fie impusă, fie încurajată în aceste ţări de către guvern, bursa de valori sau autoritatea de reglementare financiară.

În ceea ce priveşte industriile, companiile din domeniile Silvicultură & Hârtie (44%), Produse Chimice (43%), Industrie Extractivă (40%) şi Petrol şi Gaze (39%) au cele mai ridicate rate cu privire la includerea riscurilor asociate schimbărilor climatice în rapoartele lor. Acestea sunt urmate de sectoarele Auto (38%) şi Utilităţi (38%). Sănătate (14%), Transport & Activităţi de recreere (20%) şi Comerţ (23%) sunt domeniile de activitate cu cea mai mică probabilitate de a face cunoscute riscurile climatice.

Analizând cele mai mari 250 de companii din lume (G250), publicarea de informaţii privind riscurile financiare generate de schimbările climatice are o frecvenţă mai mare, dar este departe de a fi o practică unanimă. Companiile multinaţionale franceze conduc, 90% dintre ele conştientizând riscurile asociate schimbărilor climatice, urmate de lideri de piaţă ce au sediul central în Germania (61%) şi în Marea Britanie (60%).

“Studiul nostru evidenţiază faptul că foarte puţine companii oferă indicaţii adecvate investitorilor privind valoarea expusă riscului climatic, chiar şi în rândul celor mai mari companii din lume. Presiunea asupra firmelor pentru ca acestea să îşi îmbunătăţească practicile de informare se intensifică în mod continuu. Unii investitori au adoptat deja o abordare riguroasă, solicitând informaţii; unele ţări iau în considerare reglementarea în sensul obligativităţii acestor practici; iar unele autorităţi de reglementare financiară au avertizat că eşecul în a identifica şi gestiona riscul asociat schimbărilor climatice reprezintă o încălcare a obligaţiilor fiduciare ale unui Comitet Director. În acest context, încurajăm companiile să se mişte rapid. Aceia care nu vor acţiona pot pierde în curând investitori şi vor constata o creştere rapidă a costurilor privind capitalul şi asigurările.” , comentează José Luis Blasco, Coordonatorul la nivel Global al Serviciilor de Sustenabilitate ale KPMG.