Bruxelles: Economia României va creşte cu 5,7% în acest an. Dar această creştere vine cu un cost

Autor: Iulian Anghel 10.11.2017

Comisia Europeană a majorat în previziunile de toamnă publicate ieri prognoza de creştere a economiei României pentru 2017, de la 4,3%, în prognoza de primăvară, la 5,7%, în vreme ce deficitul bugetar ar urma să rămână la 3% din PIB.



Majorarea prognozei de creştere economică pentru 2017 cu peste un punct este spectaculoasă. De ase­menea, prognoza de creş­tere economică pentru 2018 a fost mo­dificată de la 3,7% în varianta de primăvară a prognozei Comisiei la 4,4%. Însă nu pe toate fronturile prognozele Comisiei sunt bune: dacă deficitul bugetar se va menţine în acest an la 3% din PIB, el ar urma să atingă 3,9% din PIB în 2018 şi 4,1% din PIB în 2019, ca urmare a majorării efortului bugetar presupus de creşterea salariilor din sistemul public.

Creşterea economică a României ar urma să fie cea mai mare din UE anul acesta. Comisia anticipează o creştere la nivelul UE de 2,3% în acest an, 2,1 % în 2018 şi la 1,9 % în 2019.

Dar Comisia subliniază că această creştere vine cu un cost. Deficitul bugetar este prognozat să crească din cauza majorărilor salariale din sectorul bugetar până la 3,9% din PIB în 2018 şi 4,1% în 2019. În 2017, potrivit sursei citate, deficitul bugetului general consolidat este prognozat să se menţine în limita a 3% PIB.

Previziunile de toamă ale Comisiei au fost publicate la doar o zi după modificarea Codului fiscal care prevede trecerea contribuţiilor plătite azi de angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venituri de la 16% la 10%. Comisia ia în calcul că majorarea salariilor prevăzută în legea salarizării presupune, în cea mai mare măsură, acest transfer de responsabilitate de la angajator la angajat şi, totuşi, precizează: „Potrivit legii salarizării unitare, intrată în vigoare în iulie, toate salariile din sectorul public cresc cu 25% din ianuarie 2018. Legea prevede creşteri suplimentare pentru medici şi pentru profesori. De asemenea, impozitul pe venit este stabilit să scadă de la 16% la 10%. Aceste măsuri vor fi com­pensate parţial de trecerea contri­buţiilor sociale de 22,75% de la angajator la angajat, noile impuneri fiind de 2% pentru angajator şi 35% pentru angajat (16,5% astăzi). Deficitul bugetar este prognozat să ajungă la 4,1% din PIB în 2019 dacă nu se vor asuma alte schimbări ale politicii fiscale”.

De asemenea, deficitul structural ar urma să ajungă de la 3,25% în 2017 la 4,25% în 2019. Datoria publică va rămâne sub control, deşi creşterea ei nu va putea fi ţinută pe loc de puternicul avans economic. În ciuda creşterii PIB-ului, ponderea datoriei în PIB este anticipată să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% în 2019.

Şi celelalte deficite vor creşte. Importurile vor rămâne peste exporturi şi în anii ce vin. Astfel, deteriorarea balanţei co­mer­ciale va determina adâncirea deficitului de cont curent, care va sări de la 3,1% din PIB în 2017, la 3,2% în 2018 şi 3,4% în 2019. Inflaţia va avansa şi ea: „Vârful de inflaţie este aşteptat să crească în contextul în care majorările salariale se vor reflecta în preţurile de consum, iar efectul de bază al reducerilor de taxe se va apropie de final. Indicele preţurilor de consum este prognozat să reintre în cotele stabilite de Banca Naţională a României (2,5% plus/minus 1 punct procentual), ajungând la 2,9% în 2018 şi 3% în 2019”.