Nimeni nu mai crede în cel mai urmărit indicator economic al lumii: Produsul Intern Brut, indicatorul care ţine statisticile economice este departe de realitate

Autor: Catalina Apostoiu 16.11.2017

Una dintre cele mai discutate probleme din domeniul economic în prezent este cât de corect reflectă datele statistice publicate ceea ce se întâmplă în economie.

Atenţia acordată acestui subiect reflecă convergenţa a două linii de scepticism cu privire la statisticile existente, şi în special la PIB, scrie Diane Coyle, profesor de economie la Universitatea din Manchester, într-o opinie publicată în Financial Times.

Una priveşte măsura în care măsurarea incorectă a fenomenelor digitale poate reprezenta o explicaţie pentru ritmul lent al creşterii productivităţii, iar cealaltă cât de adecvat este PIB ca indicator al progresului. Cele două converg asupra diferenţei dintre valoarea agregată a activităţii economice de piaţă şi bunăstarea economică totală. Se susţine că PIB-ul este menit să măsoare doar prima, şi nu şi cea de-a doua. Însă atâta timp cât această diferenţă a fost aproximativ constantă, creşterea PIB a reprezentat o măsură suficient de bună a creşterii bunăstării economice.

Poate că diferenţa dintre valoarea totală a activităţii economice de piaţă şi bunăstare este în creştere din cauza ritmului schimbărilor tehnologice, însă datele statistice nu au captat niciodată câştigurile generate din progresele înregistrate în perioade de inovaţie. Această linie de apărare a PIB-ului este una slabă însă. Acesta include de fapt multe activităţi nereflectate pe piaţă, excluzând în acelaşi timp alte activităţi productive.

Economiştii şi statisticienii încep să accepte că actualul cadru al statisticii economice necesită modificări, scrie Diane Coyle. Unii susţin dezvoltarea unor conturi ìsatelit“ unde toate datele interesante privitoare la mediu sau gospodării sunt incluse.

Indicatorul PIB ar putea fi cu siguranţă îmbunătăţit. Unii au propus o mai bună măsurare a serviciilor şi activelor necorporale şi o măsurare directă a bunăstării economice create de bunurile digitale.

Recomandarea pe termen lung este una radicală: renunţarea la PIB ca metodă de măsurare a progresului în favoarea unor indicatori ai accesului la diferite tipuri de active, incluzând avuţia financiară, activele necorporale, infrastructureă şi capital uman şi social.

Poate că niciuna dintre recomandări nu este cea corectă. Reforma va necesita timp pentru că trebuie să existe un consens privitor la căile de a schimba. ìÎnsă sunt convinsă că în 10-20 de ani indicatorul PIB va fi detronat“, scrie Diane Coyle.