Alegerea Amsterdamului şi a Parisului pentru găzduirea agenţiilor UE din Londra: un brânci dat „Europei egalilor“ promisă esticilor de Juncker

Ziarul Financiar 22.11.2017

Pentru Paris şi Amsterdam, câştigarea votului pentru găzduirea post-Brexit a două dintre cele mai preţioase agenţii europene, Autoritatea Bancară Europeană şi Agenţia Europeană a Medicamentelor, înseamnă, pe lângă prestigiu internaţional, activitate economică suplimentară şi mii de noi locuri de muncă. Pentru Europa de Est, pierderea votului, unul controversat de altfel, înseamnă un brânci dat Europei „egalilor“ promisă recent de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Când în octombrie anul trecut François Hollande, pe atunci preşedintele Franţei, s-a întâlnit în secret cu James Dimon, CEO-ul JP Morgan, una dintre cele mai puternice bănci din lume, pentru a primi sfaturi despre cum Franţa poate ademeni posturile financiare din Londra după Brexit, bancherul i-a livrat un mesaj tăios. Şansele ca băncile să mute mai mulţi angajaţi în Franţa rămân slabe dacă ţara nu înmoaie reglementările prea stricte din domeniul muncii, scrie The Wall Street Journal. Hollande l-a asigurat pe Dimon că vor veni schimbări. Astfel de promisiuni, inclusiv cu reducerea taxelor, au făcut de atunci şi alţi oficiali francezi. Şanse mai mari ca Parisul aveau Frankfurtul, centrul financiar al Europei continentale, Dublinul şi Luxemburgul. Aceste oraşe primeau deja promisiuni de relocare din partea băncilor, asigurătorilor şi a altor firme financiare. Miza luptei pentru atragerea joburilor financiare din Londra este mare. „Dacă, aşa cum lucrurile par acum, negocierile se îndreaptă spre retragerea paşapoartelor financiare din Marea Britanie, cred că Parisul poate câştiga 10.000 de locuri de muncă directe“, aprecia în urmă cu câteva zile Valérie Pécresse, preşedinta consiliului local al Île de France, regiune care înconjoară Parisul.

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) şi Agenţia Europeană a Medicamentelor au acum bazele în Canary Wharf, Londra, şi au circa 1.000 de angajaţi. Însă companiile financiare şi cele farma vor vrea să fie aproape de autorităţile care le reglementează afacerile. Deşi s-ar putea să nu aducă o pradă economică la fel de mare ca Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA), EBA va aduce oraşului francez ceva mult mai important, şi anume şansa de a deveni noul centru financiar al UE, noul City of London, scrie Politico. Parisul găzduieşte şi autoritatea europeană de reglementare a pieţelor financiare.

„Este o recunoaştere a atractivităţii Franţei şi a angajamentului european. Sunt fericit şi mândru pentru ţara noastră“, a spus preşedintele Franţei Emmanuel Macron după aflarea rezultatului selecţiei.

Însă selecţia, atât pentru EBA cât şi pentru EMA, s-a făcut prin tregere la sorţi pentru că prin votul statelor membre ale UE au fost aleşi doi câştigători pentru fiecare agenţie (câte 13 voturi din 26 pentru fiecare oraş finalist; 26 pentru că în ambele selecţii un stat s-a abţinut). Parisul a concurat cu Dublinul pentru EBA.

Pentru EMA, Amsterdam a concurat cu Milano. Cursa pentru găzduirea agenţiilor a fost un bazar politic, unde s-au schimbat favoruri, banii şi locuri de muncă, spun diplomaţi europeni. Darurile promise au variat de la trupe NATO la sprijinirea candidaturilor pentru şefia Eurogroup. Italienii ai promis trupe NATO şi au reuşit să convingă 12 state să îi susţină, notează Politico. Hazardul a jucat un rol mai mare. Şi abţinerea de la vot a Slovaciei, motivată prin faptul că niciun nou membru al UE nu a trecut de prima rundă a selecţiei. Oraşul slovac Bratislava avea angajamentele de vot ale Ungariei şi Cehiei, state colege în Grupul Vişegrad şi punctaj foarte bun în analizele tehnice ale facilităţilor. Slovacia, ca şi România, care a candidat şi ea pentru EMA, nu găzduieşte nicio agenţie europeană. În opinia liderilor statelor est-europene, o distribuţie egală a agenţiilor în UE ar fi un semn al egalităţii în Uniune. Bogdan Cojocaru

În urmă cu doar câteva luni, în încercarea de a apropia de Bruxelles statele rebele din Grupul Vişegrad, Juncker a vorbit de o Europă a „egalilor“, în care „membrii săi, mici sau mari, din nord sau din sud“, au parte de acelaşi tratament. Voturile de luni au arătat o preferinţă de a păstra cele mai valoroase prăzi ale procesului de Brexit în mâinile ţărilor vest-europene.

„Este o dezamăgire“, spune un purtător de cuvânt al reprezentantului Cehiei la Bruxelles. „Echilibrul geografic ar fi trebuit să fie un criteriu. Nu a fost respectat.“ Reacţia Varşoviei a fost similară. „Am fi fost fericiţi ca regiunea noastră să găzduiască una din cele două agenţii“, a spus un diplomat polonez.