Premierul Tudose întreabă BNR de ce scade cursul leu/euro, dar răspunsul este tocmai la guvern: pentru că în ţară intră de cinci ori mai puţine fonduri europene

Premierul Tudose a acuzat la sfârşitul săptămânii trecute Banca Naţională că nu face nimic pentru a opri căderea leului faţă de euro şi pen­tru a încetini creş­terea ROBOR, însă o privire asupra balanţei de plăţi arată motivul simplu pentru care se depre­ciază leul: în ţară intră de cinci ori mai puţine fonduri europene decât anul trecut.

Premierul Tudose continuă tirul de foc la adresa băncilor, după cel mai ridicat curs din istorie: BNR trebuia să intervină. Nu a făcut-o. Nu exclud ca deprecierea leului în raport cu euro să fie ”o răzbunare” a băncilor

Pe primele opt luni ale anului 2017, transferurile de capital pentru admi­nistraţia publică au fost de doar 657 mil. euro, faţă de 3,3 mld. euro în aceeaşi pe­rioadă a anului trecut.  Cursul leu/euro era ieri de 4,64 de lei, în creştere cu 2,2% faţă de începutul anului.

Cum intrările de capital din fonduri europene sunt o sursă semnificativă de finanţare a deficitului de cont curent, scăderea ofertei de euro de pe piaţa valutară a provocat practic scumpirea monedei europene faţă de leu.

Pe primele opt luni din 2016, deficitul de cont curent de 2,65 miliarde de euro a fost finanţat de intrări de capital de 3,3 miliarde de euro, care au fost la rândul lor diminuate de ieşiri din contul financiar de 2 miliarde de euro.

Ecuaţia balanţei de plăţi este: contul curent â contul de capital şi financiar +/- erori şi omisiuni.

Contul curent, determinat de exporturile şi importurile de bunuri şi servicii şi corectat cu veniturile din investiţiile străine sau remiteri ale muncitorilor români din străinătate, este finanţat prin contul de capital şi contul financiar, iar când această egalitate nu este perfectă se compen­sează cu erori şi omisiuni.

Deficitul de cont curent nu a crescut semnificativ în ianuarie-august 2017, faţă de ianuarie-august 2016, însă problema a fost finanţarea sa. Astfel, pe primele opt luni din 2017 deficitul de cont curent a fost de 4,04 mld. euro, faţă de 2,6 mld. euro pe perioada similară din anul anterior, însă fluxul pozitiv din dreptul contului de capital a fost de doar 805 milioane de euro, faţă de 3,3 mi­liarde de euro în anul anterior.

În contul de capital se înregistrează transferurile din fonduri europene, adică banii decontaţi de Uniunea Euro­peană către Guvernul României pentru programele finanţate din fonduri structurale sau pentru agricultură.

Realitatea arată că pe primele opt luni de anul acesta au intrat doar 657 de milioane de euro de la UE, deşi România are nevoie disperată de fonduri europene, iar pentru anul 2017 erau prevăzute în buget intrări din această direcţie de 5,5 miliarde de euro.

În aceeaşi perioadă din 2016, sumele decontate la Uniunea Euro­peană în contul exerciţiului financiar anterior, 2007-2013, fuseseră de 3,3 miliarde de euro.

Piaţa valutară din România a reacţionat imediat la oferta mai mică de euro de pe piaţă, iar euro a crescut. Simplu. Când un mare jucător de pe piaţă – în cazul nostru Ministerul Finanţelor - vinde cu 3-4 miliarde de euro mai puţină valută,  consecinţa este că pe ecranele dealerilor nu mai apar ofertele obişnuite de vânzare de euro.

Interesant, ca de fiecare dată când România intră într-o perioadă de instabilitate, capitolul „Erori şi omi­siuni“ a explodat la 2,6 mld. euro, faţă de 1,4 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2016. În tot anul 2015, capitolul erori şi omisiuni fusese de doar 353 mil. euro.

De altfel, 2015, anul în care Ro­mânia a înregistrat unul dintre cele mai mici deficite de cont curent din istoria sa, de doar 2 miliarde de euro, este un exemplu pentru cum se poate acoperi din transferul de la Uniunea Europeană balanţa deficitară de bunuri şi servicii.

În acel an, deficitul de cont curent de 2 mld. euro, la care s-a adăugat de­ficitul contului financiar de 2,2 mld. euro, a fost compensat de intrări de ca­pital de 3,9 mld. euro, din care 3,3 mld. euro de la Uniunea Europeană.

Normal, deprecierea cursului în 2015 nu a fost decât de 4 bani, de la 4,48 lei/euro la 31 decembrie 2014 la 4,52 de lei la 31 decembrie 2015.

Aşa că atunci când nu ai de unde acoperi cererea de valută, în mod automat piaţa duce preţul euro acolo unde se găseşte un echilibru. Dacă va con­tinua dezastrul de la fonduri euro­pene, fie vor fi necesare împrumuturi de urgenţă de la organisme financiare internaţionale pentru a menţine cursul leu/euro, fie vom avea deprecieri consistente ale leului în continuare.