Buget 2018. Bugetul „pierde“ 9 mld. lei din impozitul pe venit, dar „câştigă“ 20 mld. lei la contribuţiile de asigurări sociale şi 8 mld. lei din TVA

♦ Cheltuielile de bunuri şi servicii rămân cam la nivelul de anul trecut – spre 40 mld. lei, dar cheltuielile cu dobânzile cresc semnificativ, un avans de 3,8 mld. lei, până la 14,3 mld. lei (plus 14,3% faţă de 2017).

Proiectul de buget pentru 2018 este construit pe o creştere de venituri faţă de 2017 de 30,7 mld. lei, până la 285,5 mld. lei, în vreme ce cheltuielile ar urma să avanseze cu 32,8 mld. lei, până la 314,5 mld. lei, cea mai mare creştere de venituri urmând să fie consemnată în dreptul „contribuţiilor de asigurări sociale“, iar cea mai mare creştere de cheltuieli în dreptul „cheltuielilor de personal“.

Potrivit documentului citat, veniturile din contribuţiile de asigurări a urma să crească în acest an cu 20 de miliarde de lei (până la 91,8 mld. lei), guvernul bazându-se pe majorarea salariilor brute şi a numărului de angajaţi. Pe celălalt taler al balanţei, veniturile din impozitul pe salarii şi venit ar urma să scadă cu 9,4 miliarde de lei ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Creşteri însemnate de venituri, pe care Consiliul Fiscal le consideră supraevaluate, ar urma să se înregistreze din TVA, avansul consemnat de proiect fiind de 8,6 miliarde de lei (plus 16,3% faţă de 2017). Supraevaluarea, crede Consiliul, este de 3-4 miliarde de lei, iar nerealizarea veniturilor estimate din această sursă (61,3 mld. lei) va pune în dificultate comunităţile locale întrucât TVA reprezintă principala sursă de compensare a bugetelor locale după reducerea impozitului pe venit (principala sursă de venit pentru comunităţile locale) de la 16% la 10%.

Veniturile din accize sunt programate şi ele să crească cu 3,6 mld. lei (plus 13,5% faţă de 2017), iar la capitolul „alte venituri fiscale“, plusul ce ar trebui să fie consemnat este de 1,6 mld. lei (plus 16% faţă de 2017).

Sumele primite de la UE ar urma să crească şi ele cu 6,9 mld. lei (plus 32% faţă de 2017), până la 28,4 mld. lei, dar aici vorbim despre o loterie pentru că veniturile din această sursă au fost constant supraevaluate, inclusiv anul acesta când guvernul s-a văzut obligat să taie la prima rectificare cinci miliarde de lei din această sursă.

În schimb, ar urma să scadă cu 2 mld. lei „veniturile nefiscale“, până la 20,3 mld. lei, scăderea fiind de data aceasta o certitudine pentru că veniturile din 2017 (22,5 mld. lei) au fost majorate prin preluarea de către bugetul de stat a profitului nerepartizat al companiilor de stat, situaţie care nu se va mai repeta anul acesta – sau guvernul nu şi-a exprimat o astfel de intenţie deocamdată.

În privinţa cheltuielilor totale, acestea ar urma să crească cu 11,6%, cea mai mare creştere urmând să fie consemnată la cheltuielile de personal – un plus de 11,6 mld. lei (plus 16,6% faţă de 2017).

Cheltuielile de bunuri şi servicii rămân cam la nivelul de anul trecut – spre 40 mld. lei, dar cheltuielile cu dobânzile cresc semnificativ, un avans de 3,8 mld. lei, până la 14,3 mld. lei (plus 14,3% faţă de 2017).

În privinţa „asistenţei sociale“ care cuprinde şi pensiile publice, avansul ar urma să fie de 5,9% faţă de 2017 (plus 5,5 mld. lei), până la 98,6 mld. lei. Dar, dacă la veniturile din TVA Consiliul Fiscal spune că ele sunt supraevaluate cu 3-4 mld. lei, la cheltuielile cu pensiile acelaşi consiliu estimează că ele sunt subevaluate cu 4 mld. lei.

În privinţa cheltuielilor de investiţii (din buget şi fonduri UE), Ministerul Finanţelor jonglează din nou cu cifre şi susţine că acestea ar urma să crească cu 42% faţă de 2017, până la 38,5 mld. lei. Dar şi anul trecut cheltuielile de investiţii fuseseră programate să crească faţă de 2016 cu 33%, până la 39,4 mld. lei pentru ca la finalul anului să avem cheltuieli asumate de doar 27 mld. lei, adică o scădere de 45% faţă de programul iniţial. Aşadar, în 2017, în loc să avem o creştere de investiţii faţă de 2016 de 33%, am avut o cădere faţă de acest an de referinţă de 8,5%.

Deficitul bugetar pe 2018 este programat la 27 de miliarde de lei (2,97% din PIB).