O nouă promisiune de investiţii pentru 2018: 38 mld. lei, bani din buget şi din fonduri UE
♦ Cheltuielile de investiţii din buget şi din fonduri UE ar urma să fie în acest an de 38,5 mld. lei, faţă de 27 mld. lei în acest an.
Pare o creştere spectaculoasă, dar doar dacă facem abstracţie de căderea brutală din 2017. Într-un an cu o creştere economică spectaculoasă, investiţiile sunt la cel mai redus nivel încă de dinainte de criză.
Potrivit proiectului de buget pe 2018 aflat în dezbaterea Parlamentului, guvernul va cheltui în acest an 38,5 miliarde de lei pentru investiţii, 21 de miliarde urmând să vină de la buget (cheltuieli de capital) şi restul din fondurile europene.
Investiţiile cresc cu 42% s-a lăudat prim-ministrul Mihai Tudose: „În pofida tuturor criticilor corului bocitoarelor, este un proiect bun (proiectul de buget pe 2018 – n.red.) pentru un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puţin decât pesimiste, aş putea spune“.
Doar că Ministerul Finanţelor jonglează din nou cu cifre. Pentru că şi anul trecut cheltuielile de investiţii fuseseră programate să crească faţă de 2016 cu 33%, până la 39,4 mld. lei, pentru ca, la finalul anului, să avem cheltuieli asumate de doar 27 mld. lei, adică o scădere de 45% faţă de programul iniţial. Aşadar, în 2017, în loc să avem o creştere de investiţii faţă de 2016 de 33%, am avut o cădere faţă de acest an de referinţă de 8,5%. Aşa stând lucrurile, creşterea pare mare, dar nu este, dimpotrivă, investiţiile totale prevăzute pentru acest an sunt chiar mai mici decât investiţiile iniţiale prevăzute în bugetul din 2017.
Dacă este să privim bugetul celui mai important minister când vine vorba despre investiţii – Ministerul Transporturilor - sunt semne de întrebare. Transporturile au în 2018 pe mână 9 miliarde de lei faţă de
13 mld. lei în acest an, bani pe care nu i-a cheltuit însă deşi nevoia de infrastructură este majoră. Şi nu i-a cheltuit pentru că spre autostrăzi s-au dus doar 1,4 mld. lei, deocamdată, deşi alocarea iniţială era de peste 4 miliarde de lei. Autostrăzile vor primi, aşadar, anul acesta 1,7 miliarde de lei. Nu va fi, prin urmare, un an spectaculos pentru infrastructura rutieră.
Nici pentru calea ferată nu sunt prevăzute sume care să depăşească un miliard de lei, proiectele avute în vedere de ministerul de resort fiind aceleaşi şi vechi de ani de zile.
Se aşteaptă mult de la fondurile europene. Dar şi anul acesta s-a aşteptat mult, de aceea investiţiile finale au ajuns să fie cu 45% mai mici decât cele prevăzute în legea bugetului.
Şi anul acesta prioritatea bugetului este reprezentată de salarii şi nu de investiţii. Nu este un buget de dezvoltare, în ciuda declaraţiilor. Este un buget de consum, tensionat, cu o limită a deficitului până spre pragul maxim care nu lasă niciun spaţiu de manevră în afară de acela reprezentat de noi tăieri de cheltuieli de investiţii, în cazul în care ar apărea vreo problemă în bugetul de venituri, un buget de venituri care, în opinia economiştilor Florin Cîţu şi Ionuţ Dumitru, este supraevaluat cu miliarde de lei.