Inflaţia creşte peste aşteptări şi va lovi în curs şi dobânzi, dar ar putea ajuta creşterea economică

Potrivit datelor publicate ieri de INS, inflaţia a înregistrat în noiembrie cel mai ridicat nivel din august 2013. Ţinta de inflaţie a BNR pentru 2017 este 2,5% (plus minus 1%), iar prognoza este de 2,7% la finalul anului. Economiştii cred că inflaţia va ajunge la mijlocul lui 2018 spre 4%, dar că apoi se va tempera.

„Era normal să se întâmple aşa. Inflaţia în creştere este, într-o măsură, un efect al deciziilor economice din ultima vreme. Să nu ne imaginăm că, dacă dublezi dintr-odată cantitatea de bani din piaţă, automat se dublează cantitatea de bunuri produse pe plan intern. Nu se dublează, în schimb cresc importurile, ceea ce antrenează creşterea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent. Creşterea deficitelor gemene pune presiune pe cursul de schimb, iar moneda naţională se depreciază, ceea ce poate scumpi importurile, asta dincolo de faptul că în Vest inflaţia a început să crească - peste 3% în Marea Britanie de exemplu, ceea ce înseamnă că importăm, o dată cu creşterea cererii de consum ca urmare a majorării cererii interne, şi inflaţie. Inflaţia în creştere antrenează majorarea dobânzilor, în primul rând la credite, pentru că un credit este compus dintr-o dobândă plus inflaţia”, comentează economistul Dragoş Cabat.

Pune în pericol inflaţia creşterea economică aşteptată în 2018 - 5,5% în estimarea guvernului?

Nu, spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România.

„Creşterea economică nu este pusă în pericol pentru că inflaţia este nominală, iar creşterea economică este reală. O inflaţie mai mare poate, dimpotrivă, ajuta creşterea economică. Avem o inflaţie care a avansat de la zero la 3,2%, lucru ce se va reflecta, e adevărat, în dobânzi, dar nu trebuie să uităm că dobânzile vin de undeva de foarte jos şi, oricum, dobânzile real negative nu erau şi nu sunt sustenabile pe termen lung şi nu ajută pe nimeni. Apoi noi am avut o creştere economică bazată pe consum, iar când inflaţia creşte decizia oamenilor este de a cheltui, prin urmare o inflaţie în creştere va stimula consumul. În plus, rata anuală de creştere a preţurilor este încă în ţintele BNR (2,5% plus minus 1% - n. red.). Estimăm că inflaţia va ajunge la 4% la mijlocul lui 2018”, comentează Codîrlaşu.

„Creşterea inflaţiei se va vedea într-o primă fază în dobânzi şi curs. De câteva luni dobânzile cresc şi cursul se mişcă şi aceste lucruri au de-a face şi cu inflaţia. Creşterea economică este anticipată de guvern pentru 2018 la 5,5%, mai mică decât cea de anul acesta şi include componenta de incertitudine legată de curs, dobânzi şi inflaţie, prin urmare nu cred că avansul economic va fi afectat, cu atât mai mult cu cât consumul creşte pe fondul inflaţiei în creştere”, comentează economistrul Aurelia Dochia

Datele publicate ieri de INS arată o inflaţie de 3,2% în noiembrie faţă de noiembrie trecut. Ţinta de inflaţie a BNR pentru 2017 este de 2,5%, iar prognoza 2,7% la finalul anului.

Creşterea inflaţiei peste anticipări poate da peste cap multe calcule. De exemplu, datele publicate luni de INS arătau o creştere medie a salariilor nete în octombrie cu 13,5%, în vreme ce creşterea reală a fost cu trei puncte procentuale sub această creştere, ca urmare a inflaţiei. Potrivit economiştilor, inflaţia peste aşteptări este o consecinţă a reducerilor de taxe şi a majorărilor de salarii care au lăsat mai mulţi bani în piaţă, lucru care a antrenat o explozie a consumului (plus 15% în acest an) care este, în bună măsură, responsabil de creşterea economică spectaculoasă de 7% în primele nouă luni din an, an/an. Consumul a crescut în ultimii doi ani cu două cifre, dar oferta internă nu a ţinut pasul cu cererea, ceea ce a determinat o deteriorare a deficitului comercial cu 30%, până la 10,3 mld. euro în primele zece luni din an. În aceeaşi vreme, deficitul de cont curent s-a deteriorat în primele nouă luni din an (ultimele date ale BNR) cu 45%, până la 4,2 miliarde de euro. Deteriorarea deficitelor gemene a pus presiune pe curs. Cursul a sări de la 4,49 lei pentru un euro la începutul anului la 4,63 de lei pentru un euro la cursul BNR de ieri. În aceeaşi vreme, Robor la 3 luni a ajuns de la 0,87% la începutul anului la 2,15% ieri. „Creşterea economică doar prin consum, fără investiţii, va fi muşcată de inflaţie în bună măsură. Iar deteriorarea cursului şi creşterea dobânzilor vor afecta veniturile reale”, comentează Dragoş Cabat.

Potrivit datelor publicate ieri de INS, preţurile de consum au crescut cu 3,2% în noiembrie 2017 comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2016 - noiembrie 2017) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2015 – noiembrie 2016), calculată pe baza Indicelui Preţurilor de Consum (IPC), este 1%.

Indicele preţurilor de consum al mărfurilor alimentare a crescut cu 3,8%, iar cel al mărfurilor nealimentare s-a majorat cu 4,1% în noiembrie 2017 faţă de noiembrie 2016.

IPC al mărfurilor alimentare a crescut cu 0,5%, iar cel al mărfurilor nealimentare s-a majorat cu 0,8% în noiembrie 2017 faţă de octombrie 2017.

Astfel, indicele preţurilor de consum exclusiv al băuturilor alcoolice şi tutun s-a majorat cu 0,57%, cel al combustibililor a crescut cu 0,47%, iar cel al legumelor, fructelor şi oăulor a crescut cu 0,58% în noiembrie faţă de luna anterioară.

Rata anuală a preţurilor a fost de 2,6% în octombrie 2017.

BNR revizuit în sus prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, la 2,7%, faţă de prognoza anterioară de 1,9%.