Cum arăta economia României acum 20 de ani. Trecutul dominat de RAFO, Oltchim sau Rafinăria Astra versus prezentul cu Lidl, Kaufland sau Mega Image

Businessul companiilor a trecut prin schimbări dramatice faţă de 1998, cu falimente răsunătoare ale unor grei ai industriei, dar şi cu demonstraţii de forţă ale unor companii care au rezistat şi crescut odată cu economia locală.

Dintre liderii economiei în 1998 cinci companii sunt în insolvenţă, iar Oltchim este în reorganizare judiciară după o perioadă în care combinatul chimic a trecut prin diferite etape de restructurare. Insolvenţa este de altfel un fenomen care a marcat ultimul deceniu al economiei locale, cu impact major în businessul companiilor.

Treisprezece companii mari din 1998 sunt însă în picioare şi se menţin între cei mai mari jucători pe pieţele pe care activează.

Petrom era liderul economiei locale în 1998, cu o cifră de afaceri de 2,5 mld. lei. Nouăsprezece ani mai târziu, compania petrolieră care în 2004 intra în portofoliul grupului austriac OMV, raporta o cifră de afaceri de 12,5 mld. lei şi rămânea în top trei cele mai mari companii locale după Automobile Dacia.

Fabrica de la Mioveni, care în 1999 era preluată de constructorul francez Renault a cunoscut în tot acest interval un salt spectaculos, bazat în mare parte pe o strategie de export bine pusă la punct şi o poziţionare câştigătoare pe piaţa externă. La sfârşitul anilor ‚90 Dacia producea în jur de 90.000 de maşini anual, însă lansarea Logan, modelul promovat de francezi ca „maşina de 5.000 de euro, a dus producţia fabricii de la Mioveni la 340.000 de unităţi anual, capacitate maximă. Dacia a trecut în 2016 de 20 mld. lei cifră de afaceri şi este de patru ani cea mai mare companie din România raportat la acest indicator. Pe platforma de la Mioveni lucrează 18.000 de oameni, Dacia este cel  mai mare exportator din economie, dar şi o locomotivă pentru o întreagă „armată” de furnizori.

Astăzi, Dacia este urmată în topul constructorilor auto de Ford, una dintre cele mai mari investiţii americane din România, care a cumpărat uzina auto din Craiova în 2007. Americanii şi-au reafirmat angajamentul pe România prin lansarea în producţie a unui nou model în această toamnă, Ford având şansa să dubleze businessul local (de aproape 1 mld. euro) dacă apasă mai tare pedala producţiei.

Metro Cash & Carry, a unsprezecea companie din România în 1998,  a rămas printre cei mai mari jucători din economie şi în 2016 (locul 15), dar grupul german venit în România printr-un parteneriat cu Ion Ţiriac a deschis calea comerţului modern, a construit la început de unul singur un sector care astăzi trece de 100 mld. euro (incluzând aici comerţul cu ridicata, cel cu amănuntul şi comerţul auto). Metro a fost urmat de Carrefour, care în 2001 deschidea în cartierul Militari din Bucureşti primul hipermarket din România, un „rai” al consumatorilor care s-au aflat pentru prima dată în faţa sutelor de rafturi dispuse pe 10.000 de metri pătraţi. Nici Metro şi nici Carrefour nu sunt azi lideri în comerţul cu dominantă alimentară, însă drumul deschis de cele două reţele a fost urmat de Kaufland, Lidl, Auchan sau Mega Image, reţele care au pus pe harta consumului local peste 2.000 de magazine moderne. Reţeaua germană Kaufland, care a dechis primul magazin în România în 2005, devenea în 2012 liderul comerţului local, poziţie pe care nu a mai cedat-o de atunci. În 2016, Kaufland a raportat o cifră de afaceri de 9,6 mld. lei, dar a devenit şi cel mai mare angajator privat din economie.

Dacă marile lanţuri de magazine au creat zeci de mii de locuri de muncă, din fabricile de acum 19 ani au plecat mii de oameni, mulţi dintre ei contribuind şi acum la creşterea economiei locale, însă prin banii trimişi în ţară de la locurile de muncă din Uniunea Europeană.

RAFO sau Rafinăria Astra Română sunt în insolvenţă, iar activele lor sunt vândute pe bucăţi sau la fier vechi. Coloşii industriei au fost puşi la pământ în tot acest timp, dar şi aici sunt exemple de companii care au rămas în business, chiar dacă nu mai sunt între cele mai mari 19 companii locale. ArcelorMittal Galaţi este cel mai mare business din siderurgie, iar Alro din metalurgie, cu businessuri de miliarde de lei şi în 2016.

Şi atunci, ca şi acum, businessul antreprenorial era slab reprezentat între liderii economiei locale. În 1998, compania de distribuţie a grupului orădean construit de fraţii Ioan şi Viorel Micula îşi făcea lor în top printre companii de stat sau afaceri străine. Transilvania General-Import Export avea atunci afaceri de 160 mil. lei şi era cel mai mare business antreprenorial.

Astăzi, în top 19 există tot un singur grup construit de antreprenori români – retailerul de bricolaj Dedeman Bacău al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl. Dedeman are 10.000 de angajaţi şi afaceri de 5,2 mld. lei în 2016. De patru ani Dedeman conduce detaşat clasamentul celor mai mari companii deţinute de antreprenori locali. În urma companiei băcăuane businessul antreprenorial se schimbă în fiecare an pentru că mulţi oameni de afaceri români au vândut în ultimii ani brandurile construite după Revoluţie către companii străine.

Ce va fi în 2018, anul centenarului? Care vor fi pariurile câştigătoare ale economiei locale?