Banca Mondială îi avertizează pe liderii lumii că a venit timpul să investească în capitalul uman şi că o nouă recesiune globală în următorii zece ani nu este imposibilă. „Revenirea amplă a creşterii globale este încurajatoare, dar nu ne putem culca pe o ureche.“

Ziarul Financiar 11.01.2018

Pentru că ciclul creşterii economice globale se apropie de punctul de maxim, Banca Mondială a avertizat că lumea nu trebuie să se culce pe-o ureche şi că a venit vremea investiţiilor în capital fizic şi uman.

Iar pe măsură ce ciclul creşterii economice globale se apropie de punctul de maxim, apar tot mai multe ipoteze privind sursa următoarei crize.

Uniunea Europeană riscă să declanşeze o criză bancară mondială dacă blochează acordul pentru Brexit, proroceşte Marea Britanie. Următoarea criză financiară va fi declanşată de bitcoin, anunţă un expert în criptomonede. Următoarea criză europeană va fi una de solvabilitate, titrează Financial Times. Următoarea criză financiară va fi mai severă decât ultima, este un avertisment des întâlnit la profeţii care împrăştie pesimism pe pieţe. Banca Mondială (BM), una dintre principalele instituţii financiare internaţionale, are şi ea o teorie în acest sens.

Însă mesajul principal transmis de BM în raportul său „Perspective economice globale - revenire amplă, dar pentru cât timp?“ este unul de încurajare. Ca mai toate instituţiile de prognoză economică, BM şi-a îmbunătăţit proiecţiile pentru a le ajusta la performanţele surprinzătoare de anul trecut. Estimările arată însă că încetinirea economiilor mari, care va începe anul acesta, va duce şi la încetinirea economiei globale.

„Revenirea amplă a creşterii globale este încurajatoare, dar nu ne putem culca pe o ureche. Este o oportunitate grozavă să investim în capital uman şi fizic. Dacă decidenţii de politici din întreaga lume se vor concentra pe aceste investiţii cheie, vor putea îmbunătăţi productivitatea ţării lor, vor putea majora participarea forţei de muncă şi progresa cu obiectivul de a eradica sărăcia extremă şi de a aduce mai multă prosperitate cât mai multor oameni“, comentează Jim Yong Kim, preşedintele Grupului Banca Mondială.

Analiştii BM apreciază că 2018 va fi primul an de după marea criză financiară în care economia globală va funcţiona la capacitate maximă sau aproape de capacitate maximă. Cum utilizarea capacităţilor se apropie de maxim, factorii de decizie va trebui să se uite dincolo de instrumentele de politică fiscală şi monetară pentru a stimula creşterea pe termen scurt şi să ia în considerare iniţiative pentru ridicarea potenţialului pe termen lung. BM se aşteaptă ca avansul în economiile dezvoltate să se modereze modest la 2,2% în 2018, în condiţiile în care băncile centrale retrag treptat politicile acomodative introduse după criză şi investiţiile vor stagna. În schimb, creşterea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare se va întări la 4,5%, ajutată de revenirea activităţii exportatorilor de materii prime. BM explică ce frânează economia mondială: este vorba  de „încetinirea creşterii potenţiale - un indicator al vitezei de creştere a unei economii când sunt folosite în întregime capitalul şi forţa de muncă -, rezultatul multor ani de încetinire a creşterii productivităţii, de investiţii slabe şi îmbătrânire a forţei de muncă.

Demografia, lipsa investiţiilor, încetinirea îmbunătăţirii productivităţii şi înăsprirea politicii monetare limitează expansiunea economică. Decelerarea este răspândită la scară largă, afectând economii care reprezintă 65% din PIB-ul mondial. Fără eforturi de a revitaliza creşterea potenţială, declinul s-ar putea extinde în următorul deceniu şi ar putea încetini creşterea medie globală. „Reforme care promovează calitatea educaţiei şi sănătăţii şi îmbunătă­ţirea serviciilor de infrastructură pot mări substanţial creşterea potenţială, mai ales în rândul pieţelor emergente şi economiilor în curs de dezvoltare. Însă acestor reforme le vor opune rezistenţă grupuri politice puternice şi de aceea este atât de important ca informaţiile despre beneficiile dezvoltării să fie făcute transparente şi publice“, notează Shantayanan Devarajan, director la BM. Analiştii băncii au identificat şi câteva riscuri pentru perspectiva de creştere: înăsprirea bruscă a condiţiilor de finanţare globale, agrava­rea restricţiilor comerciale şi creşterea tensiunilor geopoli­tice, care pot înăbuşi încrederea şi activitatea. Pe de altă parte, de o creştere mai puternică decât s-a anticipat ar putea beneficia mai multe economii mari. Bogdan Cojocaru

„Cu ratele şomajului revenind la nivelurile de dinainte de criză şi cu o imagine a economiei mai luminoasă atât în economiile avansate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, factorii de decizie va trebui să ia în considerare noi abordări pentru susţinerea impulsului de creştere. Este nevoie urgentă în special de reforme pentru îmbunătăţirea productivităţii în condiţiile în care cresc presiunile pe care le pune îmbătrânirea populaţiei asupra creşterii potenţiale“, scrie Ayhan Kose, director la BM.

Analiştii băncii notează şi că politicile bune pot fi lovite de ghinion. Dacă unul sau mai multe riscuri globale sau specifice unei ţări se materializează, unele pieţe emergente sau economii în curs de dezvoltare se pot confrunta cu crize asociate cu contracţii ale producţiei în profunzime. 

„Dacă ne uităm în istorie, economia globală a trecut prin recesiuni majore în fiecare deceniu din ultima jumătate de secol. Deşi aceste recesiuni globale au fost declanşate de diferite tipuri de şocuri, fiecare a fost acompaniată de o criză financiară undeva.“

În 1975, creşterea preţurilor petrolului a coincis cu recesiuni în economiile avansate mari şi crize în unele economii emergente. În 1982, înăsprirea politicilor monetare în unele economii mari avansate a precedat recesiuni în acele ecomomii şi crize ale datoriilor în multe dintre economiile în curs de dezvoltare. În 1991, înăsprirea bruscă a condiţiilor de creditare în SUA a coincis cu crize bancare şi valutare în multe ţări europene. Iar în 2008-2009 au fost crize financiare profunde în economiile avansate mari. Economia globală a încetinit semnificativ în timpul crizei asiatice din 1997-98 şi al crizei dot-com din 2001, iar aceste crize au coincis cu recesiuni în economiile avansate mari şi în unele dintre ţările în curs de dezvoltare.

„Dacă acest model ar fi folosit ca ghid, nu ar fi ilogic să anticipezi că economia globală ar putea trece printr-o altă recesiune sau încetinire în următorii zece ani, urmată de turbulenţe financiare într-una sau mai multe ţări. Însă este imposibil de ştiut unde şi când va izbucni următoarea criză şi ce o va declanşa, dar crizele trecute au fost asociate cu pierderi severe de producţie pe termen scurt.“ O recesiune ar avea efecte de durată  asupra creşterii potenţiale, pe lângă tulburările de producţie pe termen scurt, se arată în analiza BM.

Ca fapt divers, dintre ţările menţionate în estimările BM, doar Guinea Ecuatorială şi Venezuela vor înregistra scăderi economice în perioada 2018-2020, iar în 2020 India, cea mai mare democraţie a lumii, va înregistra o creştere net superioară celei a Chinei, de 7,5% (China - 6,2%). China, a doua economie ca mărime a lumii, va decelera, iar India va accelera.