ArcelorMittal furnizează oţel pentru construirea unui spărgător de gheaţă fabricat de Şantierul Naval Damen din Galaţi

Autor: Cristina Bellu 11.01.2018

Nava va fi livrată în aprilie 2020.



ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat sidelurgic din ţară, furnizează oţel pentru un vas de cercetare antarctic de aprovizionare, cu capabilităţi de spărgător de gheaţă, solicitat de guvernul australian.

În prezent, nava - care va avea o lungime de 165 de metri - este construită de Şantierul Naval Damen din Galaţi, cele două grupuri având o colaborare îndelungată.

"Acest proiect demonstrează performanţa tehnică a combinatului nostru de a produce tablă groasă de calitate înaltă, dar şi capacitatea echipei locale de a se transforma şi a se adapta la cerinţele speciale ale clienţilor noştri", spune Bruno Ribo, Directorul General al ArcelorMittal Galaţi.

Combinatul a furnizat tablă groasă cuprinse între mărcile AH36 şi EH36. Oţelurile pentru utilizări marine sunt de înaltă rezistenţă (până la 620 Mega Pascali) şi au un conţinut scăzut de carbon, fiind ideale pentru a face faţă provocărilor apelor polare.

Proiectat pentru a efectua atât de cercetare cât şi aprovizionare în apele antarctice, nava va putea sparge gheaţa groasă de 1,65 metri, la viteze de 3 noduri şi va aproviziona staţiile permanente de cercetare ale Australiei cu mărfuri, echipament şi personal. Nava va avea laboratoare ştiiţifice şi birouri pe o suprafaţă de 500 metri pătraţi.

Una dintre principalele provocări ale producătorului siderurgic a fost de a livra tabla în dimensiunile necesare – o treime dintre ele trebuiau să fie subţiri şi late, cu grosimi de 6 - 8 milimetri şi lăţimi de 3.000 de milimetri. Tablele mai subţiri sunt utilizate pentru puntea vasului, în timp ce tablele mai groase sunt utilizate, de obicei, pentru a forma corpul navei. În plus, tablele extra-largi reduc semnificativ volumul de sudură.

Combinatul a obţinut în 2016 cu o cifră de afaceri de circa 3,5 miliarde de lei (786 de milioane de euro), în scădere cu aproape 8% şi cu pierderi de 271 milioane de lei (60 de milioane de euro), mai mici cu doar 9% faţă de 2015, arată datele de pe site-ul Ministerului de Finanţe.