Impactul liniei de metrou spre aeroport: Zona aeroportului Otopeni va fi următorul pol de birouri, iar Corbeanca şi Baloteşti vor deveni kilometrul zero al investiţiilor în rezidenţial

Autor: Bogdan Alecu 06.02.2018

Cele mai mari tranzacţii cu terenuri au fost parafate de Impact, care a cumpărat 23.000 mp, GTC cu 15.000 mp, Atenor cu 11.600 mp, Futureal cu 15.000 mp şi Dan Şucu alături de Conarg, care a cumpărat lângă Parcul Copilului un teren de 30.000 mp.

Anunţul construcţiei liniei de metrou dintre Gara de Nord şi aeroportul Otopeni a dus imediat la parafarea unor tranzacţii în valoare de cel puţin 40 de milioane de euro cu terenuri în zona Expoziţiei, potrivit calculelor ZF.

Întreaga magistrală va influenţa puternic piaţa imobiliară atât din nordul Capitalei, cât şi din localităţile Otopeni sau chiar Corbeanca sau Baloteşti, mai ales dacă în Otopeni se vor construi parcări de tip park & ride precum în Europa de Vest.

Cele mai mari tranzacţii cu terenuri au fost parafate de Impact, care a cumpărat 23.000 mp pentru rezidenţial, GTC cu 15.000 mp pentru birouri, Atenor cu 11.600 mp tot pentru birouri, Futureal cu 15.000 mp (rezidenţial) şi Dan Şucu alături de Conarg, care a cumpărat lângă parcul Copilului din apropiere de Domenii şi Expoziţiei un teren de 30.000 mp, într-o tranzacţie de cel puţin 8 mil. euro, potrivit estimărilor ZF, pentru a dezvolta un proiect rezidenţial de 1.000 de apartamente.

„Primele efecte ale metroului spre Otopeni se văd deja prin faptul că Bluehouse Capital şi Portland Trust au dezvoltat terenul din Expoziţiei, care stătea de ceva vreme nefolosit. Consecinţe ale anunţării magistralei sunt şi achiziţionarea de către Impact Developer & Contractor şi GTC a terenului din portofoliul Bluerose Ro Corporation, cele făcute de Atenor Group, inclusiv decizia Iulius Group de a cumpăra în zona Romexpo”, a spus Lucian Opriş, senior associate, office agency în cadrul Colliers International Romania. El a subliniat că, în egală măsură, proiectul Ana Tower şi deciziile unor chiriaşi de a preînchiria aici sunt încurajate de construcţia magistralei de metrou. Potrivit datelor din piaţă, cei de la PwC sunt interesaţi de birourile Ana Tower.

Mai mult, dincolo de zonele urbane, un următor pol de birouri s-ar putea dezvolta chiar în imediata vecinătate a aeroportului Otopeni, aşa cum există şi lângă alte mari aeroporturi din Europa.

„Birourile vor avansa exact în ordinea staţiilor de metrou, dinspre oraş spre exterior, cu excepţia ultimei staţii (Henri Coandă), care se va dezvolta mai repede - având în vedere că proiectul de birouri Airport Plaza este plin mereu cu operatori, companii aeriene şi furnizori, construirea magistralei va duce la dezvoltarea unui minipol de birouri şi din capătul celălat înspre oraş, dar mult mai timid, depinzând întru totul de dezvoltarea aeroportului Otopeni şi de creşterea numărului de zboruri şi de companii aeriene”, a subliniat Lucian Opriş.

El explică faptul că dincolo de zona Expoziţiei şi Piaţa Montreal, mai departe metroul  va duce la dezvoltarea zonei Băneasa, în condiţiile în care mixul de metrou cu mall şi parc de retail este foarte atractiv. De asemenea, toate terenurile situate la mai puţin de 500 m de gura de metrou reprezintă candidaţi serioşi pentru proiectele de birouri.

De asemenea, având metrou la aeroportul Otopeni, şi localităţile situate în apropiere se vor putea dezvolta.

„Un impact semnificativ cred că va avea asupra atractivităţii zonelor rezidenţiale din planul doi în Otopeni şi mai la nord de aeroport – Corbeanca, Baloteşti, în special dacă se decide construirea unei parcări generoase şi accesibile ca preţ la capătul liniei, la aeroport”, Attila Peli, head of land & development department la JLL România. 

Proiectul magistralei 6 de metrou prevede un traseu de 14,2 km şi cuprinde 12 staţii, respectiv staţia 1 Mai (existentă), Pajura (amplasată în partea de nord a liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, în dreptul străzii Băiculeşti), Expoziţiei (la nord de intrarea estică a Romexpo), Piaţa Montreal (amplasată pe bulevardul Mărăşti, în apropiere de Piaţa Montreal), Gara Băneasa (pe esplanada din faţă Gării Băneasa, adiacent şoselei Bucureşti-Ploieşti), Aeroport Băneasa (la nord de intersecţia Bdului Aerogării cu şoseaua Bucureşti-Ploieşti), Tokyo (în dreptul podului din apropierea centrului comercial Băneasa Shopping City), Washington (adiacent şoselei Bucureşti-Ploieşti, în dreptul podului rutier de la Strada Jandarmeriei), Paris (la intersecţia dintre şoseaua Bucureşti–Ploieşti şi strada Padina), Bruxelles (lângă podul rutier de la  intersecţia dintre şoseaua Bucureşti-Ploieşti şi centura Capitalei), Otopeni (la intersecţia dintre Calea Bucureştilor şi strada 23 August din Otopeni), Ion I.C. Brătianu (sub amplasamentul Staţiunii de Cercetare pentru Mecanizarea Agriculturii, intersecţia dintre Calea Bucureştilor şi Strada Zborului din Otopeni), Aeroport Otopeni (în faţa aeroportului Henri Coandă).

Linia de metrou spre aeroportul din Otopeni va porni din staţia de metrou existentă 1 Mai (paralel cu calea ferată Bucureşti-Constanţa), din cadrul Magistralei 4 Racordul 2 Gara de Nord – Străuleşti, şi va continua pe Bulevardul Expoziţiei şi până la Otopeni.

„Pe porţiunea dintre Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) şi Centura Capitalei sunt mai multe terenuri care vor fi treptat exploatate, iar prioritate vor avea loturile situate în apropierea viitoarelor staţii de metrou şi a sensurilor giratorii. Totodată, nu este de neglijat şi impactul asupra proiectelor existenţe, care pe lângă cele patru pasaje construite în ultimul deceniu (două subterane şi două supraterane) vor beneficia acum şi de o conexiune directă cu Gară de Nord şi Aeroportul Henri Coandă, căi de acces în Bucureşti pentru aproximativ 30.000 de persoane în fiecare zi”, spune Alexandru Mitrache, Head of Land Development, Cushman & Wakefield Echinox.

Următorul pas pe care îl va determina dezvoltarea liniei de metrou îl va reprezenta construcţia de cartiere-oraş, aşa cum este Greenfield sau Cosmopolis.

„La celălalt capăt, în oraşul Otopeni, care cuprinde şi Odăile, sunt încă multe suprafeţe de teren disponibile pentru dezvoltări noi de tip „greenfield”. Cartiere întregi cu toate funcţiunile. Astfel, cu o urbanizare bine gândită, s-ar putea ajunge la o dezvoltare net superioară zonei Pipera – Voluntari, ceea ce va permite acestui satelit al capitalei să devină o suburbie premium care să ofere toate facilităţile unei zone urbane moderne, comparabilă cu cele adiacente marilor capitale europene, care să ofere un nivel de calitate al vieţii ridicat”, explică Alexandru Mitrache.