Creşterea consumului face victime. Deficitul de cont curent a ajuns în 2017 la 6,4 miliarde de euro, în creştere cu 84% faţă de 2016

Autor: Iulian Anghel 14.02.2018

Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a ajuns în 2017 la 3,4% din PIB, cel mai înalt nivel din 2012 încoace, pe fondul deteriorării severe a deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă.

Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă astăzi primele date despre PIB-ul din 2017, care a avut o creştere de 7% - cea mai puternică din Uni­unea Euro­pea­nă. Însă această creştere record postcriză vine la pachet cu dezechilibre care acum sunt încă sub control, dar care pot pune probleme în viitor.

Majorarea salariilor bugeta­rilor şi reducerile de taxe au susţinut economia până la o creştere de 7%, dar au determinat un deficit bugetar aproape de limită, de 3% din PIB, care a putut fi ţinut în frâu doar prin strangularea investi­ţiilor publice, care s-au situat anul trecut la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani. Politicile fiscale laxe se văd acum în inflaţie, care ar putea atinge 5% în prima parte a anului şi 3,5% la finalul lui, şi în deficitele gemene. Deficitul comercial a crescut cu 30% în 2017 faţă de 2016 până la 13 miliarde de euro, potrivit INS (12 mld. euro, potrivit BNR). De asemenea, deficitul de cont curent a atins 3,4% din PIB (6,4 mld. euro), în creştere cu 84% faţă de 2016.

Majorarea deficitului de cont a fost antrenată, prin urmare, de creşterea cu 30% a deficitului comercial, care a ajuns de la 9,2 miliarde de euro în 2016 la 12 miliarde de euro în 2017 (12 mld. euro, datele BNR). În aceeaşi vre­me, excedentul înregistrat pe exportul de ser­vicii care menţine în echilibru deficitul de cont cu­rent a crescut doar marginal, cu 3%, de la 7,7 mili­arde de euro la 7,9 miliarde de euro, şi astfel deficitul de cont curent s-a accentuat puternic.

Pe zona de servicii, exce­dentul/venitul pe serviciile de pre­lucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (care includ activităţi de procesare, asam­blare etc. efectuate de com­panii care nu sunt proprietarele bunurilor pe care le prelucrează) a fost de doar 2,7 miliarde de euro (în creştere cu 300 mil. euro faţă de 2016), fapt ce arată cât de lipsită de valoare este o astfel de activitate în care lucrează sute de mii de oameni.

Excedentul pe serviciile de transport s-a situat la nivelul lui 2016 – 3,6 miliarde de euro. În aceeaşi vreme, deficitul în serviciile de turism a crescut cu 133%, de la 362 de milioane de euro în 2016 la 874 de milioane de euro în 2017. Turismul a înregistrat în 2017 „credite” de 2,2 miliarde de euro şi „debite” de 3,1 miliarde de euro, altfel spus românii au cheltuit mai mult în străinătate cu 874 mil. euro faţă de cât au cheltuit străinii în România.

iulian.anghel@zf.ro