România – ţara cu cea mai puternică creştere economică din regiune, dar cel mai mare deficit comercial

Deficitul comercial înre­gistrat de România în 2017, de 13 miliarde de euro, este al cincilea ca mărime din UE. Este, de ase­menea, cel mai mare înregistrat în rândul ţă­rilor nou intrare în Uniune, deşi Rom­â­nia, a şaptesprezecea ca putere economică din clubul european, se laudă că are de doi ani încoace, cea mai mare creştere economică din Uniune, 7% (poate cu excepţia ciudatei Irlande care jonglează cu cifrele într-un mod foarte bizar).

Forţarea creşterii economice prin consum a determinat o majorare a deficitului comercial în 2017 cu 30%, faţă de anul precedent, de la aproape 10 miliarde de euro în 2016 la 13 miliarde de euro în 2017. Nimeni din regiune, cu excepţia Poloniei, nu a avut o deteriorare procentuală mai mare a balanţei, dar diferenţa rămâne uriaşă. Polonia avusese în 2016 un excedent comercial de 4,7 miliarde de euro, iar în 2017 un excedent de doar 500 mil. euro (minus 89%). A rămas, prin urmare, pe excedent, chiar dacă acesta este mic, la o creştere economică de 4,6%. România, la o creştere economică de 7%, a avut o creştere a deficitului comercial de 3 miliarde de euro, până la 13 miliarde de euro. Cehia, cu o creştere economică de 4,2% pe primele trei trimestre (datele finale nu au fost publicate), a pierdut nouă procente din excedentul din 2016 de 17,7 miliarde de euro, dar a rămas cu un excedent uriaş pentru o ţară de 10 milioane de locuitori, de 16,2 miliarde de euro în 2016.

În ceea ce priveşte Ungaria, ţara a avut anul trecut un excedent comercial de 5,6 miliarde de euro, la o creştere economică de 4,2%, după un excedent de 7,2 miliarde de euro în 2016. Asta înseamnă că, la un PIB de aproximativ 120 mld. euro în 2017, Ungaria are un excedent comercial de aproape 5% din PIB. Cehia, la un PIB probabil egal sau doar puţin mai mare ca al României (187-188 mld. euro) a avut un excedent comercial în 2017 de aproape 9% din PIB, faţă de deficitul comercial de 7% din PIB al României. Între ţările nou intrate în UE, deficite comerciale au avut anul trecut doar România, ţările baltice, Bulgaria şi Croaţia.

Ceea ce este extrem de interesant în cazul României este că deficitul comercial a avansat anul trecut cu 30%, dar cauza principală nu o reprezintă Uniunea Europeană, ci ţările non-UE. Deficitul cu ţările UE s-a adâncit anul trecut cu 900 mil. euro (plus 10%), în vreme ce deficitul cu ţările non-UE cu 2,1 miliarde de euro. Astfel, deficitul cu ţările din afara Uniunii a crescut de la 1,1 miliarde de euro în 2016 la 3,2 miliarde de euro în 2017 (plus 190%).

Exporturile totale ale României au crescut în 2017 cu 9% (plus 5,6 mld. euro), iar importurile cu 12% (9,1 mld. euro). În vreme ce exporturile în ţările UE a crescut cu 10%, cele în ţările din afara Uniunii au avansat cu doar 6%. În privinţa importurilor, importul din ţările UE a crescut cu 10%, importurile din ţările din afara Uniunii au crescut cu 19% şi de aici a apărut acest dezechilibru, sigur generat de creşterea puternică a cererii interne.

Deficitul comercial în creştere a antrenat majorarea deficitului de cont curent până la 3,5% din PIB (peste 6 mld. euro, în creştere cu 87% faţă de 2016). Cererea puternică, ce nu a putut fi susţinută de oferta internă, a sprijinit creşterea economică, dar a accentuat dezechilibrele macroeconomice, iar efectele încep să se vadă: inflaţie peste aşteptări, dobânzi în creştere şi, posibil, noi presiuni pe cursul de schimb.