De ce ajung companiile din România în insolvenţă. Ardelenii greşesc cu mintea, moldovenii cu sufletul, iar în sud sunt cele mai multe insolvenţe dubioase. Care sunt cele 10 greşeli capitale

Autor: Roxana Rosu 13.03.2018

Întreruperea activităţii unei companii şi transferul afacerii pe numele altei firme a devenit un sport naţional în România, în condiţiile în care în perioada 2005-2016 aproximativ 200.000 de companii au intrat în insolvenţă şi peste un milion de companii şi-au întrerupt activitatea, legislaţia din domeniu fiind mult prea permisivă, spune Iancu Guda, preşe­din­tele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România şi autor al cărţii „De ce eşuează companiile? 10 greşeli şi 100 de soluţii“.

Stu­diul realizat de Iancu Guda după ana­-liza a 100.000 de companii intrate în insolvenţă în ultimii 10 ani scoate la iveală o serie de di­fe­renţe între regiu­nile României în privinţa cau­zelor care au dus la eşec.

În opinia lui, antreprenorii din estul Ro­mâniei au greşit cu sufletul şi au pierdut con­trolul cheltuielilor, lâsându-se pradă iluziei că de­ţin controlul.

„Am observat aici o creştere cu 12% a cifrei de afaceri a firmelor chiar înainte de a intra în insolvenţă, în paralel cu majorarea pierderilor cu 5-6%. Practic antreprenorii au pierdut controlul cheltuielilor fiind atenţi doar la creştera cifrei de afaceri“, a spus Iancu Guda la emisiunea ZF Live.

În centru, nord şi vest, firmele intrate în insolvenţă au greşit mult pe partea ce ţine de raţiune, au investit greşit, nu au cunoscut piaţa, concurenţa, au greşit la calcule, iar în final profiturile nu au acoperit cheltuielile.

Pe de altă parte, în sudul ţării sunt, crede Iancu Guda, cele mai multe insolvenţe „du­bioase“, două treimi din total intrând sub această categorie.

„Practic, aici sunt cele mai multe insol­ven­ţe la cerere (66%), iar 2 din 3 companii in­solvente aici sunt deţinute de persoane care au şi alte afaceri sau au pornit alte firme du­pă insolvenţă. De asemenea, sunt tot felul de cheltuieli ale firmei cu o pondere mai mare decât categoria cheltuieli din exploatare. Tot aici se vede cea mai mare scădere la cifra de afa­ceri pe compania subiect (8%) cuplată cu creş­terea cifrei de afaceri pe alte companii din ace­laşi grup, ceea ce reflectă de fapt mutări de con­tracte comerciale pe alte companii“, spune autorul studiului.