Industria auto din România, subiect de siguranţă naţională. Cel mai mare pericol pentru economie nu vine din deficitul bugetar, inflaţie sau îndatorarea populaţiei, ci, paradoxal, din sectorul cu cea mai mare expansiune. Exporturile României sunt prizonierele industriei auto mondiale, iar orice schimbare ne va lovi din plin. Priviţi clasamentul cu topul exportatorilor
Vestea bună: economia României continuă să crească, iar dincolo de consum, industria are cea mai bună perioadă (trăiască industria auto!), exporturile au câte un maxim istoric în fiecare an (trăiască Duster, Ford şi cutiile de viteză Daimler de la Sebeş!), cererea de forţă de muncă este aproape de cel mai ridicat nivel.
Vestea proastă: exporturile României sunt dependente de industria auto din toate punctele de vedere, ridicând o problemă de siguranţă naţională a economiei.
Dacă se întâmplă ceva la nivel mondial în industria auto, în special în Germania sau Franţa, economia României va fi lovită din plin, ceea ce va produce un şoc, pentru că nicio altă industrie nu poate absorbi imediat cifrele şi oamenii din industria auto.
Aproape că nu există zi în care să nu aflăm că o companie din industria de componente auto, toate parte din grupuri internaţionale, face angajări în România.
Chiar în ZF de luni, grupul japonez Takata, achiziţionat de americanii de la Key Safety Sistems, anunţă că recrutează 735 de oameni pentru fabricile de componente auto din Arad şi Sibiu. Aceste fabrici au un business total în România de 3 miliarde de lei (650 mil. euro), ceea ce i-ar include în top 36 cele mai mari companii din România după cifra de afaceri.
În 2017, exporturile României au fost de 62,6 mld. de euro, din care grupa de produse maşini şi echipamente a reprezentat 46,4%. Atenţie, aproape jumătate din exporturile României au legătură cu industria auto.
Pe locul doi, pe grupe de produse, sunt alte produse manufacturate – cu o pondere de 33%, reprezentând produse prelucrate, clasificate în principal după materia primă – fier, oţel, cauciuc, metal - şi articole manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte).
Dacă ne uităm la topul exportatorilor din România, clasament publicat astăzi de Ziarul Financiar, din primii 10 exportatori, 9 sunt din industria auto şi unul singur din altă industrie, respectiv din petrol – Rompetrol Rafinare. Cei zece exportatori deţin o pondere de 18% în totalul exporturilor.
În top 10 nu există niciun exportator companie care să aibă acţionari români, nici de stat, nici din sectorul privat.
Cei 9 exportatori, din industria auto, sunt Automobile Dacia, cel mai mare exportator al României (Duster să trăiască!), Star Assembly (cutii de viteză făcute de Daimler/Mercedes la Sebeş, care a avut cel mai mare salt de pe poziţia 26 pe poziţia 2), Ford România, Honeywell, Continental Automotive Systems, Autoliv, Flextronix, Continental Automotive România şi Takata România.
În 2017, exporturile României au crescut cu 9,1% faţă de 2016, adică cu un plus de aproape 6 miliarde de euro. Din acest plus, 1,7 miliarde de euro, adică o treime, au fost aduşi de Daimler cu fabrica de cutii de viteză şi Ford.
Din totalul companiilor din România, 660.000, din care funcţionează vreo 400.000, numai 22.500 sunt firme are exportă.
Din totalul PIB-ului României, de 187 de miliarde de euro, exporturile totale au o pondere de numai 33%, foarte foarte puţin pentru o economie unde guvernul PSD îşi propune să o aducă pe locul 7 în Europa ca putere economică.
România stă cel mai prost la exporturi, ca pondere în PIB, dintre toate ţările foste comuniste. Inclusiv Bulgaria are o pondere a exporturilor în PIB mai mare ca România, de 66%, adică dublu, Ungaria are o pondere de 83%, iar Cehia de 83%, conform datelor pe 2016.
Volumul extrem de redus al exporturilor (oricum, exporturile României din 2017 sunt de 10 ori mai mari faţă de exporturile de pe vremea lui Ceauşescu şi gândiţi-vă că în 1998, la zece ani de la căderea comunismului, România avea exporturi de numai 8 miliarde de dolari),dependenţa majoră de industria auto mondială, ponderea redusă a exporturilor în PIB, arată vulnerabilitatea economiei României .
Este foarte bine că multinaţionalele au creat această industrie auto, că sute de mii de oameni au fost angajaţi în acest sector, că mii de ingineri şi-au găsit un job pentru care au învăţat şi nu au fugit în afară.
Problema este că guvernele care au fost la putere, autorităţile locale, preşedinţii, nu au creat nimic altceva ca plasă de siguranţă, ci dimpotrivă, au distrus alte sectoare, fie prin distrugere efectivă, fie prin faptul că nu au făcut nimic, decât tone întregi de maculatură şi programe de guvernare bazate numai pe creşteri salariale din pix, în primul rând.
Deşi România este plină de gaze, industria chimică s-a prăbuşit sub ochii tuturor celor de la putere, care sunt aceiaşi la putere nu de ieri, ci de peste 20 de ani.
Conform unui articol din ZF de luni, consumul de gaze al industriei chimice din România a scăzut cu peste 60% din 2008 încoace, în timp ce în Ungaria, care nu are strop de moleculă de gaze, aceeaşi industrie a crescut cu peste 30%.
Prăbuşirea industriei chimice din România a dus la scăderea consumului de gaze, la distrugerea unor lanţuri de business locale, începând de la combinatele chimice, farma, până la educaţia profesională din acest sector.
Unde să se mai ducă acum gazele din Marea Neagră, dacă nu în Ungaria, care şi-a dezvoltat în ultimul deceniu industria chimică?
BNR nu a autorizat tranzacţia grupului ungar OTP de achiziţie a Băncii Româneşti, ceea ce a ridicat puţin nivelul de naţionalism din România. Primul acţionar al grupului bancar OTP, unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est (noi de-abia acum ieşim cu Banca Transilvania în afara graniţelor, în Republica Moldova), este grupul petrolier MOL, care tocmai face un combinat petrochimic de 1 miliard de euro, prin care va mătura totul în jur în următorii ani, inclusiv piaţa din România. La noi, combinatele lui Ioan Nicolae stau cu lacătul pus, aşteptând să ajungă la fier vechi.
Iar în schimb, asistăm la o luptă pe Facebook, cine cu cine s-a întâlnit, între cei care conduc România şi au puterea pe mână.
Degeaba se interesează Dragnea de ce fac ataşaţii comerciali ai României în străinătate, dacă nu a făcut acest lucru acum 10 ani.
Între timp, economia României a devenit dependentă de industria auto şi nu are nimic altceva să pună în loc.
La fel cum foloseşti gazul în România este şi dependenţa economiei de industrie auto, adevărate probleme de siguranţă naţională, nu cine cu cine s-a întâlnit. Aici sunt în joc miliarde de euro, zeci de mii de locuri de muncă, miliarde de euro la buget şi stabilitatea cursului valutar.