Competiţia pentru investiţii în Europa de Est devine dramatică: După Ungaria, şi Polonia vrea să reducă impozitul pe profit la 9%. În Bulgaria, unde se mută companiile greceşti, taxa pe profit este de 10%

Autori: Bogdan Cojocaru , Sorin Pâslaru 17.04.2018

După Ungaria, şi Polonia intenţionează să reducă impozitul pe profitul companiilor la 9%, cea mai mică rată din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai mici din lume, ceea ce va face mai intensă competiţia din regiune pentru atragerea investiţiilor străine. Bulgaria, cu un impozit de 10% aplicat companiilor, este deja un mic paradis fiscal pentru, spre exemplu, firmele greceşti.

Producătorul nipon de anvelope Hankook şi cel de materiale sintetice  Toray Industries, furnizorii de baterii electrice Shinheung din Coreea de Sud şi GS Yuasa din Japonia şi Suzuki sunt doar câteva dintre companiile străine care au anunţat în ultima lună investiţii în fabrici sau în centre de cercetare şi dezvoltare în Ungaria. Această ţară a redus anul trecut impozitul pe profit de la 10% - 19% (în funcţie de valoarea profitului) la 9%.

Nici Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, nu este ocolită de investitorii străini. Însă Varşovia se pare că vrea mai mult. Guvernul inten­ţio­nează să reducă impozitul pe profitul companiilor mici şi mijlocii de la 15% la 9%, potrivit agenţiei de ştiri polo­­neze PAP. În Ungaria, toate companiile, nu doar IMM-urile, plătesc o taxă de 9%.

Atât guvernul din Ungaria, cât şi cel din Polonia sunt criticate de Comisia Europeană şi de unii lideri euro­­peni pentru direcţiile autoritare spre care se în­dreaptă şi pentru că îşi îndepărtează ţările de valorile UE.

Diminuarea impozitului face parte dintr-un pachet „ambiţios“ de cheltuieli axat pe mai multe di­rec­ţii anunţat de premierul polonez Mateusz Mora­wiecki, a explicat şeful de cabinet al premierului. Noile măsuri ar trebui să ajute, pe lângă IMM-uri, pă­rinţii care au copii la şcoală şi pensionarii. Pe lângă tă­ierea taxelor, guvernul va diminua şi contribuţiile la asi­gurări sociale ale companiilor mici, a spus premierul.

Clasica forţă de muncă mai ieftină decât în Vest şi taxele mici nu sunt singurele motive pentru care investitorii străini sunt atraşi de Europa de Est, în special de Ungaria,  Polonia şi Cehia.

Aceste ţări au şi o infrastructură rutieră dezvoltată.

Şi nu doar companiile sunt atrase de regiune.

Europa de Est, unde se dezvoltă o nouă clasă de lideri politici iliberali în interiorul UE, devine o favorită pentru investitorii specializaţi pe pieţele emergente în condiţiile în care perturbările ordinii comerciale, sancţiunile şi riscurile geopolitice forţează retragerea de pe pieţele obligaţiunilor cu yielduri ridicate din Turcia şi Rusia, scrie Bloomberg. Obligaţiunile poloneze şi maghiare şi-au depăşit concurenţa luna aceasta.

Cererea mai mare pentru datoriile acestor ţări ajută guvernele de acolo să se finanţeze mai ieftin.

Obligaţiunile ruseşti şi rubla au intrat în picaj după ce SUA a impus Rusiei sancţiuni mai stricte, iar tensiunile create de războiul din Siria au crescut.

Şi lira turcească este expusă la războiul civil din Siria, la fel şi politica monetară a băncii centrale turce, considerată prea laxă.

Pieţele central şi est-europene încă beneficiază de creştere neinflaţionistă şi de relaxarea tensiunilor politice.

„Incertitudinile din Rusia şi Turcia fac ca Europa Centrală şi de Est să fie un loc mai sigur“, a explicat Esther Law, analist la Amundi SA, cel mai mare manager de active din Europa. „Rotaţia activelor se va produce probabil în favoarea ECE, în special dacă nu avem o Bancă Centrală Europeană mai agresivă decât ne-am aşteptat.“ Law a spus că preferă obligaţiunile poloneze.

De la sfârşitul lunii februarie, Rusia şi Turcia au produs investitorilor cele mai mari pierderi de pe pieţele emergente, în timp ce Ungaria şi Polonia s-au aflat printre cei mai buni patru jucători. Yieldurile obligaţiunilor  cu scadenţa la zece ani poloneze s-au redus cu 27 de puncte de bază în această perioadă. Randamentele ruseşti şi turceşti au sărit cu cel puţin 50 de puncte de bază. Yieldul este un barometru al costului finanţării.

Yieldurile reduse ale datoriilor est-europene sunt sprijinite de o inflaţie slabă care a ajutat la îndepărtarea pespectivelor înăspririi politicii monetare. Banca centrală a Poloniei flirtează cu ideea puneri înapoi în agendă a reducerii dobânzilor. Yieldurile obligaţiunilor scadente la zece ani ale Poloniei au scăzut sub 3% pentru prima dată din 2016, iar agenţia de rating S&P a îmbunătăţit recent perspectiva calificativului datoriei poloneze la pozitivă.

În Ungaria, factorii de decizie au promis că vor ţine costurile creditării la nivelurile joase record de acum pentru o perioadă prelungită de timp. Ponderea investitorilor străini care deţin obligaţiuni maghiare a crescut la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2016.

Riscurile politice sunt şi ele în declin. Premierul polonez caută să rezolve conflictul cu Comisia Europeană cauzat de reforma judiciară poloneză. În Ungaria, victoria în alegeri a premierului Viktor Orban asigură continuitate în ceea ce priveşte politica fiscală şi cea economică. Guvernul său nu face nimic însă să domolească îngrijorările că politicile sale erodează democraţia şi statul de drept. Aceleaşi temeri privesc şi Polonia.

Investitorii nu se împiedică de aceste amănunte. Compania sud-coreeană LS C&S a anunţat luna aceasta că va construi o nouă linie de producţie de cabluri din fibră optică la fabrica sa din Polonia, o investiţie de 13 milioane de dolari.

Xylem, companie de tehnologie pentru tratarea apei din SUA, a anunţat în martie deschiderea unei noi fabrici în Polonia. Compania lucrează cu peste 50 de furnizori polonezi.

2017, cu 335 de proiecte, a fost cel mai bun an de după 2008 pentru investiţiile străine directe din Polonia.