Operaţiunea agresivă a BNR de atragere de lichidităţi a majorat ROBOR şi implicit rata la bancă
Atragerea din piaţă a 18 miliarde de lei de către BNR a mărit Robor-ul la 3 luni, de la 2,07% la 2,42% în doar două săptămâni
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit ieri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu pe o temă fierbinte – cea mai fierbinte a acestui an - anume creşterea inflaţiei care este ombilical legată de evoluţia dobânzilor şi a cursului de schimb. Preşedintele s-a oferit să medieze un presupus conflict între guvern şi BNR legat de inflaţie şi dobânzi, dobânzi care au început să crească puternic în ultimele zile.
Avansul Robor este o veste proastă pentru toţi cei cu credite în lei. Banca Naţională încearcă să domolească inflaţia prin majorarea dobânzilor, în vreme ce guvernul nu vrea să fie acuzat că, prin măsurile fiscale pe care le-a decis, a provocat inflaţie şi majorări de dobânzi - o problemă complicată pentru populaţie.
„Roborul creşte pentru că, în ultima vreme, BNR a acţionat în sensul sterilizării excesului de lichiditate din piaţă. Este o măsură aşteptată, de altfel, pentru că fusese deja anunţă. Este şi necesară pentru stoparea inflaţiei“, spune economistul Dragoş Cabat.
„Dobânda Robor creşte pentru că Banca Naţională retrage lichiditatea din piaţă, dar şi pentru că «anticipaţiile» privind creşterea dobânzilor sunt foarte mari. Altfel zis: instituţiile de credit anticipează că inflaţia va rămâne sus şi, astfel, dobânzile cresc pentru că orice dobândă nominală cerută include inflaţia“, spune Adrian Codîrlaşul, pereşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari.
Inflaţia anuală a ajuns în martie la 5%, cea mai mare din ultimii şase ani.
Banca Naţională crede că, prin politica de majorarea a dobânzii-cheie, poate ţine inflaţia sub control şi o poate duce, la finele anului, la 2,5% (plus/minus 1%). În ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie al BNR, din 4 aprile, BNR a menţinut însă dobânda de politică monetară la 2,25%.
Adrian Vasilescu, principalul consilier al guvernatorului BNR, crede că politica băncii centrale începe să-şi arate efectele pentru că inflaţia lunară - cea care indică tendinţa - a început să scadă, de la 0,3% în februarie faţă de ianuarie la 0,29% în martie faţă de februarie. Este puţin, dar este o tendinţă.
Problema este că politica de reducere a inflaţiei majorează dobânzile, Aşadar, cum scapi de inflaţie fără să creezi probleme insurmontabile celor care au credite?