La 8 ani după ce Germania, Franţa, FMI şi BCE au salvat Grecia, Atena rămâne un vulcan de incertitudine. Cele cinci puncte esenţiale care încă nu au un răspuns. Vor fi scutiţi grecii de datorii?

La a opta aniversare a celei mai mari intervenţii din istoria zonei euro, Grecia este mai aproape ca niciodată de a se elibera din „lanţurile” creditorilor şi de a-şi încerca norocul să strângă bani pe cont propriu, potrivit Bloomberg.

Însă cu cât ziua de 20 august – ziua în care Grecia ar trebui să iasă din faliment – se apropie, lipsa de claritate este o stare continuă, ceea ce sporeşte nesiguranţa cu privire la capabilitatea Atenei de a reveni la normal.

Sunt cinci întrebări care planează deasupra situaţiei economice actuale şi viitoare a statului elen.

Va fi scutită Grecia de datorii?

Zona euro a fost de acord să uşureze termenii Greciei în cazul datoriilor de 320 de miliarde de euro, dar punctele cheie de controversă între creditorii ţării persistă. Creditorii se întreabă care împrumuturi vor fi restructurate, ce cale va lua excedentul bugetar, dar mai ales, dacă scutirea de datorii ar fi acordată din start, necondiţionat, sau pe o perioadă mai lungă de timp, cu anumite condiţii.

Creditorii, în frunte cu Germania, preferă a doua variantă, în timp ce alţii, printre care Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Franţa argumentează că cea mai bună soluţie este să garanteze scutirea la data de 20 august, fără condiţii.

Va mai putea să se împrumute?

Când termenul va expira, Grecia va încerca să îşi asigure o linie de credit de precauţie – o plasă de siguranţă la nivel financiar, care ar veni cu o serie de condiţii stricte.

Pe termen scurt, nevoile financiare ale Greciei pot fi acoperite din vânzarea unor titluri de obligaţiuni şi de banii din planul de salvare, până în 2020. Dar, pe termen lung, cursa ar putea fi dificilă, şi Grecia ar putea fi dependentă de modul în care este privită de investitori şi de perspectivele economice ale ţării.

Ce se va întâmpla cu bănicle?

Băncile ar putea rămâne nevătămate dacă Banca Centrală Europeană ar da scutire de la cele 20 de miliarde de euro pe care băncile îi strâng acum ca să îi înapoieze creditorilor, iar aceste fonduri ar putea fi redirecţionate.

Oricare va fi rezultatul, băncile întâmpină în continuare mari provocări, precum creditele neperformante, care au ajuns la un nivel de 50% din totalul de credite, cel mai mare din Europa.

Va complica politica lucrurile?

Alegerile electorale îi impulsionează de obicei pe candidaţi să facă promisiuni pe care nu şi le pot ţine, iar cum Grecia aşteaptă alegeri anul viitor, şi o serie de sondaje în toamnă, riscul pentru pleduarii electorale scumpe este în creştere.

Următorul guvern va fi primul din ultimii opt ani care va fi responsabil de politicile economice.

Cât de atent va fi Atena monitorizată?

În timp ce Grecia a transmis clar că doreşte să iasă total de sub supraveghere atunci când planul de salvare expiră, datoriile ar putea ţine-o încă sub supraveghere. Supravegherea Greciei ar fi mai dură decât cea a Portugaliei sau a Irlandei, iar asta înseamnă că va fi audiată regulat. Deci, un cadru puternic şi corect care să ţină Grecia „în gardă” este cheia pentru ca acest stat să se întoarcă în pieţele internaţionale, a transmis Benoit Coeure, membru al board-ului executiv al BCE.