Toată România se confruntă cu criza forţei de muncă, cu noile generaţii care nu ştiu nimic dar care au pretenţii mari salariale. Un antreprenor din Braşov spune: Eu nu am aşteptat să ajung aici, am adus ingineri din Bucureşti, unii au şi salarii de 2.000 de euro, acum luăm ingineri din Galaţi. Am cumpărat un bloc în care să relocăm oamenii veniţi să lucreze la noi

Autor: Cristian Hostiuc 13.05.2018

Taxele şi impozitele din România, accesul la finanţarea bancară, dobânzile (cel puţin până acum) sau cursul leu/euro nu reprezintă acum o problemă pentru mediul de afaceri. La 3% dobândă în România, m-ar bătea Dumnezeu dacă m-aş plânge, spune un antreprenor din Braşov care îşi vinde toată producţia în Franţa.

Lipsa infrastructurii (o autostradă până la Braşov ar dubla cifra de afaceri a judeţului – de aproape 10 miliarde de euro -, iar un aeroport ar putea să o mai dubleze încă o dată), birocraţia administrativă, legislaţia interpretată mai mult sau mai puţin abuziv de organele statului sunt şi vor rămâne tot timpul pe lista de probleme nerezolvate a mediului de afaceri.

În schimb, lipsa forţei de muncă arde foarte tare, cel mai mult în acest moment.

Pe lângă faptul că nu mai există forţă de muncă disponibilă, noile generaţii nu ştiu mai nimic, sistemul educaţional nu-i învaţă nimic şi este rămas mult în urmă, când ajung în fabrică sau în companii nu mai aşteaptă să înveţe, dar au pretenţii salariale mari chiar de la început.

Sistemul educaţional nu este deloc adaptat la cerinţele actuale ale pieţei, la ce vor companiile, iar directorii, proprietarii, antreprenorii cer prea mult faţă de cât poate să ofere şcoala.

Dar, mai mult decât atât, problema este că statul, gu­ver­nul, administraţiile locale, ministerul şi ministerele nu arată deloc că ar vrea să facă ceva ca să schimbe această situaţie.

Cei mai mulţi dintre antreprenorii  români şi companiile din Braşov şi Covasna care au fost joi la conferinţa „România 100 de ani de business. 100 de idei de creştere. Cum putem trece de la idee la business”, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi firma de consultanţă EY, cer o schimbare de mentalitate, dar nu au un răspuns la cine să facă acest lucru.

Conferinţa „România 100 ani de business. 100 de idei să creştem mai departe“. Fără forţă de muncă, România nu poate juca pe scena economică a Europei

O parte din ei spun că această schimbare de mentalitate a României şi a românilor trebuie să vină de la noi, dar cum?

Toţi vor o altă clasă politică, care să rezolve problemele ţării şi ale mediului de afaceri, dar nu prea mulţi din mediul de business sunt încântaţi şi doritori să intre în politică.

Deşi statul, indiferent de ce instituţie şi de ce oameni  este reprezentat, nu s-a schimbat mai deloc de aproape 100 de ani, puterea formală şi informală fiind transmisă în familie şi în clanuri, lumea speră ca „cineva” să schimbe această situaţie.

Dar înainte ca acest „cineva” să apară, sunt antreprenori români care şi-au luat situaţia în mână şi care încearcă să-şi rezolve problemele pe care le au fără să mai aştepte ajutor.

Confruntat cu lipsa forţei de muncă, Radu Ionescu, unul dintre acţionarii Dacia Plant din Braşov, un business de 8 mi­lioane de euro, spune că nu a stat pe loc: „Ne-am dus după oameni în alte zone. Am adus ingineri din Bucureşti, unii au şi salarii de 2.000 de euro. Noi am cumpărat un bloc care ne permite să relocăm oamenii veniţi să lucreze la noi. Acum ne-am dus în Galaţi şi aducem ingineri de acolo.“

Aceste relocări sunt poate excepţii, valabile pentru sute sau cel mult mii de oameni.

În România forţa de muncă nu este atât de mobilă, iar plecările dintr-o zonă sau alta se fac foarte greu. Oamenii mai degrabă pleacă în străinătate.

În cazul excepţiilor, companiile trebuie să ofere direct apartamente şi o creştere salarială semnificativă pentru a aduce forţă de muncă calificată.

Dar aceste mişcări pot să schimbe peisajul forţei de muncă din România şi modul cum este privită de companii.

Specialiştii vor fi din ce în ce mai bine plătiţi, ceea ce i-ar pu­­tea determina şi pe cei care au acelaşi nivel de pregătire şi care lucrează în afară să se gândească să se reîntoarcă în România.

Până când acel „cineva” va apărea, antreprenorii români şi companiile, cel puţin din Braşov sau Covasna, aşteaptă să apară autostrada şi aeroportul.

Păcat că aceste lucruri nu pot fi relocate.