România a ajuns în grupă cu Cehia, Portugalia şi Grecia în cursa pentru mărimea economiei. Ungaria a fost întrecută în 2006

Autor: Bogdan Cojocaru 14.05.2018

Anul trecut, România alerga umăr la umăr cu Cehia, Portugalia şi Grecia în cursa mărimii economiei, în grupa 1,2-1,3% din PIB-ul UE 28.

În urmă cu zece ani, cursa se ducea doar între România şi Cehia, o economie mai matură, dar cu o populaţie mai mică. Portugalia era în faţă, dar nu departe, iar Grecia alerga în cu totul altă ligă.

Între timp au venit criza eco­no­mică, recesiuni, criza datoriilor suverane, bailout-uri internaţio­nale, de care n-au scăpat Grecia, Portugalia şi nici România, reforme, reduceri de investiţii şi tăieri de salarii şi pensii.

O evoluţie excepţională în acest maraton a avut-o Polonia, cea mai mare economie est-europeană.

România a întrecut Ungaria în cursa mărimii economiilor în 2006, cu o pondere a PIB-ului naţional în PIB-ul UE 28 de 0,8%, faţă de 0,7% în cazul ţării vecine, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În 2017, indicatorul pentru România era de 1,2% din totalul UE. Al Ungariei era de 0,8%. Grecia are aceeaşi pondere ca România, faţă de 1,8% în 2007 şi 1,9% în 2009. Economia portugheză repre­zenta în urmă cu zece ani 1,4% din PIB-ul agregat al UE 28, iar în 2017 circa 1,3%. Ponderea Cehiei  este de 1,3%, comparativ cu 1,1% în 2007.

În zece ani, timp în care n-a cunoscut recesiunea, Polonia a acumulat suficientă energie pentru a urca de la 2,4% din PIB-ul UE 28 la 2,9%. Este printre cele mai bune curse din UE 28. De altfel, Polonia n-a cunoscut niciodată recesiunea în ultimul sfert de veac.

Pentru a măsura forţa unei economii nu este suficientă doar calcularea  mărimii acesteia, ci şi a nivelului de trai. În ceea ce priveşte PIB per capita exprimat în standardele puterii de cumpărare, România a făcut un salt uriaş în comparaţie cu rezultatele celorlalţi concurenţi în perioada 2007-2016, de 34%, de la 43% din media UE la 58%. Polonia a sărit cu 28%, la 68% din media UE. Ungaria a urcat cu 11,6%, iar Cehia cu 7%. Portugalia şi Grecia s-au dus ambele în jos, la 77% din media UE respectiv 68%.

Declinul grecesc a început când PIB per capita raportat la standardele puterii de cumpărare ajunsese 96% din media UE, în 2006.

La capitolul populaţiei, Polonia, cu aproape 38 de milioane de locuitori, este campionană. Urmează în clasament România, cu 19,6 milioane de locuitori, şi Grecia, cu 10,7 milioane. Cehia are 10,5 milione de locuitori, Portugalia 10,3 milioane şi Ungaria 9,8 milioane.

De remarcat în interpretarea rezultatelor economice este că economiile est-europene, cu excepţia celei cehe, s-au mărit în condiţiile în care populaţia s-a micşorat. Populaţia s-a diminuat şi în Portugalia şi în Grecia.

În Ungaria, declinul populaţiei şi explozia de locuri de muncă din ultimii ani creată de un proces intens de reindustrializare face ca piaţa muncii să se confrunte cu o penurile acută de oameni cu pregătirea şi calificarea cerute de nevoile angajatorilor.  În septembrie, biroul de statistică a listat doar 48.460 de poziţii vacante. Audi, Bosch, Continental, Lego, Mercedes, Opel şi Samsung se numără printre companiile mari care au creat mii de locuri de muncă la fabricilor lor din Ungaria, notează Deutsche Welle. Criza, care se simte în mai toate sectoarele, este amplificată de încăpăţânarea guvernului de a ţine ţara închisă pentru imigranţi. Analiştii  cred că penuria se va agrava. Polonia îşi rezolvă parţial  problema cu import de forţă de muncă din Ucraina.

Penurie de forţă de muncă înseamnă  concurenţă mai mare din partea firmelor pentru angajaţi, ademeniţi cu salarii mai mari. Guvernul maghiar a majorat în mai multe rânduri salariul minim pe economie în ultimii trei ani. Doar anul acesta, salariul minim a crescut cu 8%. Salariile generale cresc constant din 2015.

În 2015, anul pentru care Eurostat are cele mai recente date, salariul minim pe economie era de 217 euro în România, în Cehia de 331 euro, în Ungaria de 333 euro, în Polonia de 409 euro, în Portugalia de 589 euro şi în Grecia de 684 euro.

În Ungaria, analiştii cred că majorările salariale generale vor continua în ritm lunar de 12-13%.  În Polonia, guvernul insistă pe alocaţii pentru familii pentru a încuraja creşterea natalităţii. Noul guvern din Cehia a promis majorarea cheltuielilor cu infrastructura şi apărarea şi creşterea salariilor şi a alocaţiilor, potrivit Reuters. Sindicatele se concentrează pe salarii mai mari şi pe program mai scurt de lucru.

În Portugalia, cea mai mare federaţie sindicală, CGTP, a cerut majorarea salariului minim la peste 600 de euro pe lună.

Despre sănătatea economică a Greciei, fostul ministru al finanţelor Yanis Varoufakis face o evaluare pesimistă. ìÎn fiecare zi este mai mai rău decât în ziua anterioară. Toate discuţiile despre revenire şi despre Grecia intrând pe drumul cel bun sunt ca insultele făcute peste rănile poporului grecî, a spus Varoufakis. ìAvem reduceri constante de pensii, de salarii. Ştiţi că 33% dintre greci lucrează acum pentru mai puţin de 380 de euro pe lună? Brut, înainte de taxeî, a explicat fostul ministru într-un interviu pentru Euronews. Varoufakis a mai atenţionat că guvernul a legiferat reducerea şi mai mult a pensiilor în ianuarie 2019, majorarea taxelor pentru familiile sărace şi creşterea numărului de evacuări silite.

Însă dintre ţările analizate, forţa de muncă cea mai scumpă este în Grecia, de 14,5 euro pe oră (2017, Eurostat). Pe locul doi se situează Portugalia (14 euro pe oră), urmată de Cehia (11 euro), Polonia (9,4 euro), Ungaria (9,1 euro) şi România (6,3 euro).