Economia în T1 2018: de unde ar putea veni stagnarea. Economiştii îşi revizuiesc prognozele după ce, în ciuda avansului bun al PIB, de 4% în T1 an/an, economia a stagnat faţă de trimestrul anterior

Autor: Iulian Anghel 17.05.2018

Este cea mai slabă evoluţie a eco­no­miei din T3/2015 încoace, observă Adrian Rădulescu, direc­tor de analiză macroe­co­nomică al Banca Transilvania.

„Avem semnale că vârful ciclului economic a fost depăşit. Prima citire a PIB-ului pe T1 indică o decelerare a ritmului anual de creştere la 4%. Este cea mai slabă evoluţie din T3/2015. Foarte probabil că această decelerare a fost determinată atât de diminuarea ritmului de creştere al cererii interne, cât şi de deteriorarea contribuţiei cererii externe, întrucât poziţia externă a economiei României a continuat să se deterioreze. Dacă privim deficitul de cont curent, vedem o intensificare de 25% în T1 an/an”, spune Rădulescu.

De cealaltă parte, guvernul vede partea plină a paharului. Vicepremierul Viorel Ştefan: „România, cu 4,2% (creştere ajustată – n.red.), este a cincea economie din UE (în funcţie de creşterea economică înregistrată - n.red.). Ne dorim ca motorul principal al creşterii economice să fie investiţiile”. Vicepremierul arată că afacerile din industrie au crescut cu 13,7% şi comenzile cu 15,8%, ceea ce, în opinia sa, „creează premisele pentru o evoluţie pe trend crescător în ur­mătoarele trimestre”. Vicepre­mie­rul mai arată că investiţiile străine directe au crescut de la 1,1 miliarde de euro în T1/2017 la aproape 1,4 miliarde de euro în T1/2018.

„Raportul dintre exporturi şi importuri a fost plus 9,8% exporturi la plus 10,8% importuri, în scădere faţă de perioadele similare din anii anteriori, şi ţinta noastră este să ajungem la un excedent în anul 2020”, a mai spus Viorel Ştefan.

În T1 an/an, producţia indus­trială a crescut cu 4,9%, co­mer­ţul cu amănuntul cu 6,4%, serviciile prestate companiilor cu 7,5%, cele care au scăzut fiind construcţiile, minus 2,4%. Există creştere, prin urmare, dar, în urma evoluţiilor din T1 ING Bank şi-a redus prognoza de creştere economică de la 4,7% la 3,5%, având în vedere că analiştii băncii prog­nozau o creştere în T1 de 5,5% faţă de cea de 4% înregistrată ca serie brută. Însă ei nu se aşteaptă la ajustări fiscale şi cred că, în continuare, consumul va rămâne solid. Pentru analiştii Erste însă evoluţia nu este o surpriză având în vedere indicatorul în scădere al încrederii în economie. Erste şi-a ajustat însă prognoza de creştere la 4,1% de la 4,7%.

Institutul Naţional de Statis­tică a publicat marţi date preliminare care arată că eco­no­mia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4% pe serie brută şi cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017. Este una dintre cele mai bune creşteri economice din UE, dar este sub ceea ce se aşteptau economiştii. Pe de altă parte, creşterea peste orice prognoză de anul trecut, de 6,9%, nu are cum să nu se vadă anul acesta, dat fiind “efectul de bază”.

De ce decelerează economia? Pentru că impactul politicilor care au făcut posibilă creşterea, în principal majorările de salarii şi reducerile de taxe, începe să se epuizeze, crede Rădulescu.

Prin urmare, afirmă el, dacă până acum economia creştea peste potenţial, în anii ce vin va creşte sub potenţial. A existat o întreagă polemică legată de această creştere potenţială, dar, în funcţie de modelul folosit, ea este socotită undeva la 3-4%.

„Este evident că ritmul de creştere din 2017 nu poate fi sustenabil, pentru că a fost acompaniat de deteriorarea echilibrelor macroeconomice. În următorii ani ne aşteptăm la o decelerare a creşterii la un nivel de sub 3% în 2020”, spune Rădulescu. Însă, adaugă el, din fericire poziţia economiei este mai puternică astăzi decât a fost la finalul ciclului economic trecut.

Bugetul pentru 2018 este construit pe o creştere de 5,5%, faţă de previziunea de 6,1% a Comisiei Naţionale de Prognoză.