Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie: „Sunt 12.000 de infarcte pe an. Marea problemă este finanţarea sistemului de stat”

Costurile pentru tratamentul pacienţilor cu infarct ajung la 2.000 de euro per pacient, iar în contextul în care din datele Societăţii Române de Cardiologie în România sunt înregistrate 12.000 de infarcte pe an, cheltuielile totale ajung la 96 mil. lei pe an (peste 20 mil. euro), potrivit calculului ZF. Hipertensiunea arterială reprezintă una dintre probleme, mai ales că 7,4 milioane de români suferă de această afecţiune, dar doar jumătate dintre aceştia merg la tratament.

„Una este cheltuiala cu medicamentele pentru tratamentul hipertensiunii, care probabil nu este foarte mare pentru că medicamentele antihipertensive nu sunt scumpe. Importantă este cheltuiala cu complicaţiile hipertensiunii arteriale  - infarctul şi accidentul vascular cerebral (AVC) şi aici cheltuileile explodează”, a spus Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.

El a vorbit despre un program de screening de 25 de milioane de euro, finanţat prin fonduri europene, care aşteaptă aprobare şi ar reduce rata mortalităţii din cauza bolilor cardiovasculare, afecţiuni la care România se află printre primele rânduri în Uniunea Europeană, potrivit datelor statistice.

„Avem un program de screening amplu pe fonduri europene, aşteptăm aprobarea de la Bruxelles pentru 25 mil. euro pentru cinci ani, la care se vor vedea rezultatele peste zece ani. Noi estimăm, prin comparaţie cu alte ţări care au avut programe similare cu al nostru, cum ar fi Finlanda, estimăm o reducere de mortalitate prin bolile cardiovasculare de circa 20-25%”, a mai spus Dragoş Vinereanu.

„Programul de screening pe boli cardiovasculare în valoare de 25 mil. euro, finanţat pe fonduri europene, spunem că suntem destul de înaintaţi pe zona aceasta, în momentul în care avem feedback de la Bruxelles, putem să pornim deja activitatea de screening”, a spus Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, prezentă la conferinţa organizată de Societatea Română de Cardiologie.

În sistemul privat s-au făcut câţiva paşi spre investigarea şi tratarea afecţiunilor cardiovasculare, un exemplu fiind spitalul Monza, parte a grupului italian Policlinico di Monza, şi Centrele Ares, specializate în domeniul cardiologiei, care au lansat anul acesta reţeaua de clinici-butic de cardiologie Ritmico, după o investiţie de 4,5 milioane de euro. În următorii cinci ani, reprezentanţii Monza vor să deschidă cel puţin 30 de în oraşele mici şi medii pentru investigarea şi diagnosticul afecţiunilor cardiovasculare.

Întrebat dacă şi statul ar putea să facă un proiect asemănător de clinici specializate pe afecţiunile cardiovasculare, Dragoş Vinereanu a spus că în primul rând, unităţile de stat actuale ar trebui finanţate de către CNAS.

„Pe bolile cardiovasculare, cel puţin în Bucureşti, toate procedurile se pot face în sistemul de stat. Marea problemă este finanţarea sistemului de stat şi deseori apar discrepanţe între finanţarea sistemului de stat şi a celui privat. Cât timp nu suntem finanţaţi, nu putem să facem proceduri în sistemul de stat şi atunci pacienţii sunt direcţionaţi către sistemul privat”, a spus Vinereanu.

Hipertensiunea arterială este responsabilă, prin complicaţiile sale, pentru 45% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare şi 51% dintre decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale, potrivit unui comunicat de presă al Societăţii Române de Cardiologie. Factorii posibili implicaţi în creşterea numărului de pacienţi hipertensivi, conform studiului SEPHAR III, sunt consumul excesiv de sare, în contextul în care un român consumă în medie 12 grame de sare pe zi, faţă de necesarul de 5 grame pe zi. De asemenea, obezitatea în creştere sau creşterea prevalenţei diabetului zaharat contribuie la creşterea numărului de pacienţi hipertensivi.