Dacă ai un brand cunoscut, nu numai consumatorul îţi solicită produsele, ci şi retailerul şi distribuitorul
♦ Să respecţi promisiunea către clienţi este piatra de temelie a unui brand.
Antreprenorii români prezenţi joi la conferinţa ZF Branduri româneşti de la Cluj-Napoca au povestit cât de mult a ajuns să cântărească brandul pentru o companie românească şi faptul că cel mai important aspect în crearea unui brand puternic este păstrarea promisiunii către clienţi.
Păstrarea promisiunii către clienţi este cel mai important când vine vorba de aşezarea şi menţinerea unui brand puternic pe piaţă.
„Un brand trebuie să îşi definească consumatorul şi să îşi ţină promisiunea. Piatra de temelie a unui business este respectarea promisiunii faţă de clienţi. Brandurile româneşti au menirea să înţeleagă consumatorul din România mult mai repede decât brandurile străine”, a spus Raul Ciurtin, fost acţionar la Albalact, în cadrul evenimentului.
Brandul reprezintă singura salvare a companiilor locale care se află în competiţia cu firmele multinaţionale şi numai o poziţionare corectă poate asigura antreprenorilor români un loc în piaţă, au mai spus antreprenorii, executivii de top şi specialiştii din media şi branding care au participat săptămâna trecută la conferinţa ZF Branduri româneşti, organizată în parteneriat cu Raiffeisen Bank la Cluj-Napoca.
Peste 120 de antreprenori locali au participat la evenimentul care a adus în discuţie teme precum ce înseamnă să îţi construieşti un nume în afaceri şi care sunt paşii de urmat în procesul de branding.
Felix Daniliuc, directorul executiv al Raiffeisen Bank România, este de părere că firmele româneşti au nevoie de finanţare şi know-how pentru a deveni companii puternice, cu branduri recunoscute.
„Mult mai important decât ceea ce eşti, este ceea ce devii. Noi, ca bancă, vrem să fim parte din devenirea unui brand prin soluţii de finanţare, dar şi prin programe de împărtăşire de know-how. De asemenea, brandul ne ajută pe noi, ca ţară, să reuşim să punem o frână mai mică sau mai mare în fenomenul migraţiei”, a explicat Felix Daniliuc în cadrul conferinţei.
Pe de altă parte, Radu Lăzăroiu, directorul general al Borsec, a spus că în opinia sa companiile din România sunt departe de a avea branduri importante la nivel global.
„Compania noastră investeşte 7% din cifra de afaceri în brandurile din portofoliu, brandurile de apă, bere şi suc. Cred că în România suntem pionieri în ceea ce priveşte brandurile. Mai trebuie să treacă mult timp până să ajungem să avem branduri care să aspire la recunoaştere globală. Cred că acest lucru se va întâmpla când o companie va ajunge la afaceri de 500-600 mil. euro.” Una dintre modalităţile prin care antreprenorii români îşi pot creşte businessurile este semnarea de parteneriate cu firme externe, deja cunoscute în piaţă.
„La început nu ştia nimeni de noi, aşa că am decis să semnăm parteneriate cu alte companii cu reputaţie, care ne-au ajutat să validăm competenţa angajaţilor noştri. Transferul de imagine de la o reputaţie internaţională la una naţională a reprezentat un pilon pentru noi”, a spus Marcel Borodi, CEO al companiei de IT Net Brinel. El spune că a realizat cât de important este brandul unei companii doar atunci când colegii din piaţa de IT din Cluj încercau să iasă pe alte pieţe şi erau respinşi în favoarea altor companii multinaţionale. „În anii de început vedeam cât de greu li se deschidea uşa colegilor mei când ieşeau în afara Clujului şi cât de uşor intra cineva care spunea că face parte din IBM. Atunci am realizat cât de important este brandul.”
Alţi antreprenori au ales să îşi promoveze companiile prin numele localităţii unde se produc produsele respective sau chiar prin numele lor, în scopul de a garanta calitate şi încredere consumatorilor.
„Am ales să ne diferenţiem prin numele localităţii în care producem, e foarte greu să te baţi cu concurenţa care există pe piaţa lactatelor. Am pornit din familie de la o făbricuţă de lapte şi am văzut că nu mai puteam creşte nicicum. În decursul a şase ani am reuşit să dezvoltăm brandul Telemea de Ibăneşti”, a spus Mircea Todoran, directorul general al Mirdatod şi creatorul brandului Telemea de Ibăneşti, care este recunoscut la nivelul UE ca produs cu denumire de origine protejată (produs care se produce doar într-o anumită arie geografică şi din materie primă produsă în acea arie - n. red.).
Conferinţa ZF Branduri româneşti este susţinută de Raiffeisen Bank. Următoarea conferinţă va avea loc la Iaşi, pe 12 iunie.
Partener al evenimentului de la Cluj a fost Cramele Liliac. Parteneri de suport au fost AFA Cluj (Asociaţia Femeilor de Afaceri), UNPR (Uniunea Naţională a Patronatului Român), ClujHub şi ClujMedia.
Ce au declarat speakerii prezenţi la conferinţă
Felix Daniliuc, executive director Raiffeisen Bank România
♦ Opinia mea personală este că atunci când vorbim de brand, vorbim de cea mai concretă expresie a lucrului făcut aşa cum trebuie şi a responsabilităţii fondatorului brandului.
♦ Mult mai important decât ceea ce eşti este ceea ce devii. Noi, ca bancă, simţim şi vrem să fim parte din devenirea unui brand prin soluţii de finanţare, dar şi prin programe de împărtăşire de know-how. Începând de anul trecut organizăm un fel de mini-MBA, un catalizator, în care aducem consultanţi care ajută antreprenorii în dezvoltarea lor.
♦ Brandul ne ajută pe noi, ca ţară, să reuşim să punem o frână mai mică sau mai mare în fenomenul migraţiei. 80.000 de oameni pleacă anual din România, iar brandurile ne pot ajuta în acest context. Trebuie să ne gândim cum ar fi fost dacă nu ar fi existat antreprenorii de succes.
♦ Atunci când un antreprenor ne solicită un credit, noi facem o analiză atât cantitativă, adică ne uităm la cifre, cât şi calitativă, adică ne uităm la brandul companiei.
Raul Ciurtin, fost acţionar Albalact
♦ Cred că un brand trebuie să îşi definească consumatorul şi să îşi ţină promisiunea. Piatra de temelie a unui business este respectarea promisiunii faţă de clienţi. Brandurile româneşti au menirea să înţeleagă consumatorul din România mult mai repede ca brandurile străine.
♦ Piaţa laptelui este foarte competitivă de mult timp, cu mulţi jucători mari. Un element care ne-a diferenţiat pe noi, brandul Zuzu, a fost că am reuşit să avem o dinamică în dezvoltarea portofoliilor şi categoriilor de produse care au ţinut cont de nevoia consumatorului.
♦ Dacă oamenii identifică pe cineva în spatele brandului, acesta devine şi mai de încredere. Este foarte important să poată identifica un român în spatele unui brand.
♦ Ca să poţi să ajungi să devii cineva important, ai nevoie de brand. La început trebuie să existe un brand. Albalact era o companie mică cu produse rele, nimeni nu mânca produse Albalact şi în mod evident era nevoie de brand nou, care să poată să răzbată la nivel naţional.
Marcel Borodi, CEO Net Brinel
♦ Clujul este un pol al IT-ului şi totul pare simplu, inovarea pare a fi la ea acasă, este un loc în care există universităţi, dar dacă mă întorc cu 27 de ani în urmă nu era aşa simplu şi nu ştiam ce înseamnă brandul. Am ales un nume care să fie diferit de orice altceva, să fie scurt şi uşor de memorat: aşa am ales Brinel.
♦ În spatele unui nume trebuie să existe un conţinut, iar în cazul nostru conţinutul s-a bazat pe IT şi perseverenţa de a face acelaşi lucru în aceeaşi piaţă.
♦ La început nu ştia nimeni de noi, aşa că am decis să semnăm parteneriate cu alte companii cu reputaţie, care ne-au ajutat să validăm competenţa angajaţilor noştri.
♦ Transferul de imagine de la o reputaţie internaţională la una naţională a reprezentat un pilon pentru noi.
♦ În anii de început vedeam cât de greu li se deschidea uşa colegilor mei când ieşeau în afara Clujului şi cât de uşor intra cineva care spunea că face parte din IBM. Atunci am realizat cât de important este brandul.
Felicia Tulai, proprietar Luna Solai
♦ M-am gândit să creez un brand din munca părinţilor mei, care desfăşurau această activitate într-o zonă de manufactură. Primul produs a fost uleiul din floarea-soarelui, iar în prezent gama noastră de produse conţine uleiuri din şase seminţe.
♦ Am identificat nevoia consumatorului de produse sănătoase şi am decis să încerc să creez un brand într-o piaţă în care uleiul, zahărul sau sarea nu erau legate de niciun fel de brand.
♦ În octombrie 2011 am creat firma şi în 2012 am lansat brandul Luna Solai, le-am poziţionat diferit pentru că numele companiei este Taf Presoil SRL şi am considerat că brandul trebuie să aibă o identitate separată.
♦ Am încercat să dăm încredere consumatorului. În acest moment, brandul Luna Solai este poziţionat peste volumele pe care firma le generează. Consumatorul este cel care face efortul să ne găsească, nu am intrat cu produsele în reţelele de supermarket, ci suntem prezenţi doar în magazinele de specialitate şi în băcăniile de specialitate.
Levente Szell,director general Agrosel
♦ Compania Agrosel şi-a început activitatea în urmă cu 20 de ani şi este un business de familie. Seminţele de legume sunt principalul nostru produs.
♦ Majoritatea produselor de pe piaţă pot fi încercate de către clienţi, însă în cazul nostru nu se întâmplă acest lucru. Pentru a putea comercializa un astfel de produs este nevoie de un nivel de încredere mai mare faţă de alte produse. Pentru a putea vinde un astfel de produs ai nevoie de un brand puternic.
♦ În 2011 ne-am confruntat cu o situaţie dificilă când un lanţ de magazine a preluat un alt lanţ şi au decis să renunţe la colaborarea cu noi. Am pierdut 10% din cifra de afaceri şi am concediat 10 oameni. Atunci mi-am data seama că nu e suficient să ai un produs de calitate, ci ai nevoie de ceva mai mult şi anume de brand.
♦ Dacă ai un brand cunoscut, consumatorul îţi solicită produsele. Un brand înseamnă un diferenţiator între produsele de calitate. În ultimele decenii mulţi investitori au pus bani în tehnologii bune şi nu mai putem vorbi de faptul că nu există calitate.
♦ Din păcate, sunt unele lanţuri de magazine care limitează produsele sau brandurile româneşti. Trebuie să creştem educaţia românilor de a consuma produse locale.
Mircea Todoran,director general Mirdatod, Telemea de Ibăneşti
♦ Am pornit din familie de la o făbricuţă de lapte, la un moment dat am ajuns să ne batem cu alte nume din piaţă şi am văzut că nu mai puteam creşte nicicum. Am reuşit ca în decursul a şase ani să dezvoltăm brandul Telemea de Ibăneşti.
♦ Produsul nostru este recunoscut la nivelul UE ca produs cu denumire de origine protejată, adică un produs care se produce doar într-o anumită arie geografică şi din materie primă produsă în acea arie. Din momentul în care am obţinut-o (denumirea de origine protejată - n. red.), ne-a fost mai uşor să discutăm cu retailerii şi cu băncile.
♦ Am ales să ne diferenţiem prin numele localităţii în care producem, e foarte greu să te baţi cu concurenţa care există pe piaţa lactatelor.
♦ Compania noastră îşi desface produsele în proporţie de peste 70% în marile magazine, nu puteam să creştem cu comerţul autohon. Din păcate, ne ducem la cumpărături în marile magazine din diverse motive. Recomand tuturor antreprenorilor comerţul modern, pentru că asistăm la închiderea multor magazine de cartier. Este o realitate pe care trebuie să ne-o asumăm.
Radu Lăzăroiu,director general Borsec
♦ Compania noastră investeşte 7% din cifra de afaceri în brandurile din portofoliu, brandurile de apă, bere şi suc. Am investit foarte mult în tehnologie, iar când faci produse de calitate nu ai cum să dai greş.
♦ Comerţul tradiţional înseamnă 60% din cifra de afaceri a companiei, iar în prezent avem 8.200 de angajaţi.
♦ Cred că în România suntem pionieri în ceea ce priveşte brandurile. Mai trebuie să treacă mult timp până să ajungem să avem branduri care să aspire la recunoaştere globală, cred că acest lucru se va întâmpla când o companie va ajunge la afaceri de 500-600 milioane de euro.
♦ În anii ‘90 piaţa apelor minerale era definită doar de branduri comuniste, iar decizia strategică pe care am luat-o a fost să nu rămânem doar în această piaţă. Astfel că, în 2004 am început cu băuturile răcoritoare, în 2008 am trecut în zona berii şi practic am intrat pe alte trei pieţe.
Adrian Docea, creative director Heraldist & Wondermarks
♦ Companiile româneşti amână prea mult, fac confuzie în ceea ce înseamnă brand şi fac multe aproximări, astfel că brandurile româneşti au o dezvoltare haotică.
♦ Ca să putem să facem lucruri cu impact trebuie să recunoaştem că avem o problemă şi apoi să încercăm să o rezolvăm.
♦ Brandul reprezintă managementul reputaţiei unei companii.
♦ Cel mai frecvent lucuru pe care îl aud de la companii este că nu au bani să investească în branding. Brandingul nu este printre priorităţi pentru că oamenii nu îi înţeleg valoarea.
♦ Branding este investiţie pe termen lung, pentru că valoarea brandului creşte. Un brand nu se construieşte în două luni, atunci se pot pune doar bazele.
♦ În România încă nu există o cultură a brandingului, adică a modului cum un brand îţi aduce bani.
♦ Trebuie să înţelegem că brandul nu este un logo, nu este o marcă înregistrată. Brandul se află în mintea oamenilor, nimeni nu deţine un brand.
♦ În orice domeniu ai activa, clienţii văd zilnic 3.000 de reclame, iar studiile arată că reţin doar 1% dintre ele.
Radu Lupaş, cofondator Salad Box
♦ Am creat prima locaţie Salad Box în 2012 şi apoi lucrurile au evoluat şi acum avem 72 de locaţii, în 11 ţări şi 6 continente. Avem încă 10-15 locaţii în lucru.
♦ Primul logo Salad Box a fost desenat de un student şi am plătit 50 de euro pentru el.
♦ Partea cea mai grea este nu este să îţi pui sigla peste tot, ci direcţia, produsul, poziţia pe piaţă sau calitatea serviciilor. De asemenea, să reuşeşti să transmitţi valorile care mai apoi să deschidă uşile.
♦ Anii trecuţi ne-am concentrat să intrăm pe pieţe noi, dar anul acesta preocuparea noastră este să ne dezvoltăm şi să ne extindem în fiecare piaţă pe care suntem prezenţi.
♦ Am avut oferte de preluare în primii ani, dar au mai încetat în ultimii doi ani pentru că au înţeles că nu avem astfel de planuri.
♦ Statele Unite sunt diferite în ceea ce priveşte servirea produselor, iar principala noastră preocupare este să creştem rapiditatea de servire.
Cosmin Moldovan, director general carmangeria Moldovan
♦ Când am deschis firma, în anul 1993, am ales un nume care era greu de reţinut, iar după 15 ani am făcut rebranding şi am ales să schimbăm numele în carmangeria Moldovan. De asemenea, am aplicat strategia Blue Ocean (strategia oceanului albastru - n. red.) şi am făcut magazine mai moderne, cu design mai frumos, pentru a oferi o altă experienţă clienţilor.
♦ Avem carmangerii mai diferite, care au şi bistro unde poţi să şi mănânci. Avem 33 de magazine, dintre care 7 magazine cu bistro.
♦ După 2006 am facut o investiţie cu fonduri europene în valoare de 2,6 mil. de euro pentru că nu mai eram competitivi şi trebuia ori să închidem businessul, ori să investim. Atunci ne-am mutat într-o altă unitate de producţie şi astăzi avem două unităţi de producţie.
♦ Anul acesta ne vom preocupa să ne creăm un brand de buni angajatori. De asemenea, avem în plan să preluăm o fabrică de produse lactate.