Conferinţa Soluţii pentru o Românie sănătoasă şi sportivă. Un teren de sport la fiecare supermarket. Gabriela Szabo: Numărul practicanţilor din sport arată starea de sănătate a ţării, numărul de medalii arată puterea economică. Avem o infrastructură sportivă ca în anii ’70

Sportul românesc se află într-un „moment de cotitură“, marcat de infrastructură sportivă veche sau despre care nu există date actualizate, tensiuni între oa­menii din sectorul de profil sau lipsa educaţiei sportive a tinerilor. Soluţiile pot veni de la autorităţi şi din mediul privat, care trebuie să investească în infrastructură şi să recunoască sportul ca domeniu prioritar de care sunt strâns legate sănă­tatea populaţiei şi economia unei ţări au spus participanţii la conferinţa „Soluţii pentru o Românie sănătoasă şi sportivă. Un teren de sport la fiecare supermarket“, organizată ieri de Institutul Aspen România, cu sprijinul Ziarului Financiar, Institutului Sportiv Român şi al Camerei de Comerţ şi Industrie a României. În cadrul conferinţei, reprezentanţi ai autorităţilor şi sportivi, foşti campioni olimpici au dezbătut problemele din domeniul sportului şi au propus soluţii astfel încât românii să facă mai multă mişcare, iar România să devină din nou competitivă în sport la nivel internaţional.

„Sportul uneşte oameni. Aş vrea să existe mult mai multă unitate şi prietenie între noi pentru că această tensiune care într-adevăr există în totate domeniile de activitate nu a făcut altceva decât să ne dezbine. Prin numărul de practicanţi ai sportului de masă se vede şi starea de sănătate a unei naţiuni, iar prin medaliile câştigate la nivel internaţional se vede puterea economică a unei ţări“, a spus Gabriela Szabo, director, al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti.

Fosta campioană olimpică, desemnată cea mai bună atletă a lumii în 1999, a subliniat şi importanţa infrastructurii spor­tive care este aceeaşi din anii 1960-1970, susţine ea, şi care este insufi­cientă chiar dacă sportul este promovat în rândul cetăţenilor. Gabriela Szabo a mai spus că românii trebuie să facă mişcare, însă perfor­manţa este o opţiune care costă.

Şi Mihai Covaliu, preşedintele Comi­tetului Olimpic şi Sportiv Român, a susţinut că a face sport nu înseamnă neapărat performanţă la nivel înalt.

„Conceptul de a-i educa pe copii să facă sport este unul care vine în completare la ceea ce ne oferă societatea în ziua de azi. Sportul este alternativa la numeroasele probleme pe care le avem în societate astăzi“, a spus Mihai Covaliu, care are două trofee olimpice la sabie individual.

„Doar unu din zece tineri din România “ntre 14 şi 24 de ani joacă fotbal în fiecare săptămână şi doar unu din 30 joacă baschet “n fiecare săptămână. România este la capăt de drum în sport. Propunem ca la fiecare deschidere a unui hipermarket, retailerul să construiască un teren de sport, aşa cum este obligat să asigure o anumită suprafaţă de spaţii verzi. Este în avantajul tuturor, pentru sănătatea angajaţilor, a copiilor, a clienţilor“, a spus Sorin Pâslaru, redactor-şef al Ziarului Financiar, iniţia­torul manifestului „Un teren de sport la fiecare supermarket“.

George Bădescu, director executiv Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din Ro­mânia, a spus că s-a văzut o evoluţie după publicarea manifestului şi au apărut exemple prin care retailul se implică în sport.

„Trebuie să ne adaptăm la situaţia actuală, să constatăm că avem nevoie de sport pentru copii. Trebuie să reuşeşti să-i atragi pe copii în sporturi unde avem modele, iar eforturile şi aşteptările din sectorul privat vor căpăta contur. Sunt foarte multe detalii care trebuie discutate - urbanism, dezvoltarea imobiliară“, a spus George Bădescu.

Mircea Geoană, preşedintele Institu­tului Aspen România, a susţinut că este important să ştim ce infrastructură sportivă avem, indiferent în ce stadiu este aceasta, pentru a găsi soluţii şi a crea programe de dezvoltare.

„Avem nevoie de un inventar complet al terenurilor de sport. Dacă nu există resurse, dar avem un inventar clar al acestora, vom putea să ne ocupăm de ele. Alfabetizarea în sport contează foarte mult. Avem o zonă de emulaţie şi avem nevoie de campioni acum care să fie o sursă de inspiraţie pentru copiii noştri“, a spus Mircea Geoană.

Andreea Ogăraru, executive account Johan Cruyff Arena, stadionul din Amsterdam, Olanda, a vorbit despre modelele româneşti care pot deveni sursă de inspiraţie pentru viitor, cum este proiectul creat prin academia sportivă a lui Gheorghe Hagi de la Constanţa.

„Avem mult potenţial în România şi personalităţi cheie, mă gândesc la Gheorghe Hagi care se bate cot la cot cu Academia din Amsterdam. El a reuşit să ia această filosofie şi să o modeleze pe specificul sportivului român. Noi nu trebuie să luăm model străin, ci trebuie să extindem modelul Hagi“, a spus Andreea Ogăraru.

Ea a mai adăugat că sunt terenuri de sport nefolosite pentru că trebuie investit şi în resursa umană care să se ocupe de copii sau de sportive.

Laszlo Attila, preşedintele comisiei pentru sănătate publică din Senatul României, a susţinut legătura puternică dintre sport şi sănătate, spunând că o problemă este modul în care se ţin orele de educaţie fizică în şcoli.

Rolul ministerului Educaţiei în educaţia sportivă a copiilor a reprezentat un subiect adus în discuţie în contextul în care, potrivit participanţilor la conferinţă, 80% din  tot ce înseamnă sport şcolar este în curtea ministerului educaţiei. Totuşi, una dintre concluziile din cadrul conferinţei de ieri a fost că ministerul educaţiei nu se implică în dezvoltarea infrastructurii sportive pe care o are în subordine „ terenurile şcolare sau sălile de sport.

„Copiii vin la sport, dar este rolul nostru să-i facem să iubească sportul. Părinţii trebuie să-i îndrume, astfel că trebuie să le oferim un minimum de siguranţă şi condiţii decente“, a spus Horia Păun, preşedintele Federaţiei Române de Baschet.

 

 

Gabriela Szabo, director CSM Bucureşti

♦ Degeaba facem promovarea sportului de masă dacă nu avem unde să ducem copiii. Am demarat campanii şi întâlniri la nivel de minister pentru a vedea cum putem să implementăm soluţii.

♦ Trebuie să ne preocupe partea de infrastructură sportivă. Nimic nu s-a mai făcut în România din anii 60-70 la infrastructura sportivă, când s-au pus bazele sportului de masă.

♦ Trebuie să reinventăm ora de sport. 80% din tot ce înseamnă sport şcolar este la Ministerul Educaţiei.

♦ Sportul uneşte oameni. Aş vrea să existe mult mai multă unitate şi  prietenie între noi pentru că această tensiune care într-adevăr există  în totate domeniile de activitate nu a făcut altceva decât să ne dezbine, iar oamenii de sport în loc să gândească strategic ceea ce trebuie să facă, sunt dezbinaţi. Sper să avem inteligenţa să ne reinventăm şi noi. Prin numărul de practicanţi ai sportului de masă se vede şi starea de sănătate a unei naţiuni, iar prin medalii câştigate la nivel internaţional se vede puterea economică a unei ţări. Sportul de masă trebuie să fie o obligativitate pentru noi, sportul de performanţă trebuie să fie opţiune, dar această opţiune costă şi nu este simplă.

 

Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România

♦ Trebuie să ştim ce terenuri avem, indiferent dacă sunt abandonate, avem nevoie de un inventar complet al terenurilor de sport. Programul este de a crea o bază digitală interactivă în care cetăţenii să vină cu soluţii pentru utilizarea acelor terenuri. Dacă nu există resurse, dar avem un inventar clar al acestora, vom putea să ne ocupăm de ele.

♦ O a doua dimensiune pe care vrem s-o încurajăm este cea legată de capacitatea de a lucra şi cu antrenorii de sport pentru grupa de vârstă 5-12 ani. Alfabetizarea în sport contează foarte mult. Vom veni cu un început de curriculă pentru profesorii care se ocupă de copii pentru a-i atrage în sport prin joacă.

♦ Avem o zonă de emulaţie şi avem nevoie de campioni acum, care să fie o sursă de inspiraţie pentru copiii noştri.

♦ Atragerea copiilor către sport ar putea să fie un minim element de consens pentru liderii noştri.

♦ Obiectivul ar trebui să fie ca până în 2020 accesul la sport al copiilor să devină universal, inclusiv din punct de vedere financiar.

 

Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român

♦ Problema e cum şi unde facem sport. Dacă înainte puteam face sport oriunde, în orice curte de şcoală, azi nu se mai întâmplă acelaşi lucru. Nu mai avem aceeaşi siguranţă de a practica sportul, nu mai putem intra fără aprobarea conducerii acelei şcoli, iar în sălile sportive trebuie să fim legitimaţi. Vrem să atragem atenţia autorităţilor că vrem să facem sport în condiţii de siguranţă, pentru a fi sănătoşi la minte şi la trup.

♦  Totul pleacă de la educaţie. Când ne educăm copiii că sportul este important pentru viaţa noastră, vom găsi şi calea pentru a face sport.

♦ În străinătate, familia primeşte un „talent report“, o oglindă a calităţilor pe care copilul le are. Nu toată lumea ajunge să facă sport de performanţă, dar toată lumea trebuie să alerge, să se caţere, să prindă.

♦ Acest concept de a-i educa pe copii să facă sport este unul care vine în completare la ceea ce ne oferă societatea în ziua de azi. Sportul este alternativa la numeroasele probleme pe care le avem în societate astăzi.

 

Daniel Băluţă, primarul sectorului 4 Bucureşti

♦ Administraţiile locale au bani. Pentru a face aceste lucruri (infrastructură sportivă - n.red.) trebuie să existe o serie de renunţări. Sectorul 4 se găsea când am devenit primar pe ultimul loc la buget. Primele măsuri pe care le-am luat au fost că am redus maximal pe criterii de performanţă numărul de burse.

♦  Este o comunitate subdezvoltată, la care doar 50% din populaţie are acces la internet, cu nevoi de infrastructură educaţională, sportivă.

♦ Avem bani, cu condiţia să ne asumăm nişte măsuri nepopulare.

♦ Dezvoltatorii imobiliari nu au vrut să ne ofere 1.000 de metri pătraţi pentru un teren de sport.

♦ Avem 37 de terenuri de sport în plus. Până la finalul mandatului vreau să avem 60 de terenuri de sport în sectorul 4.

 

Andreea Ogăraru, executive account Johan Cruyff Arena, partener B2B Institutul Johan Cruyff

♦ Chiar dacă supermarketurile sunt deja construite, asta nu înseamnă că nu se pot implica, nu pot da un procent din vânzări pentru sport, nu se pot implica în campanii. Trebuie să vedem unde anume punem aceste terenuri pentru că în jurul supermarketurilor există trafic, poluare, aglomeraţie. Ne putem gândi ca supermarketurile să adopte aceste terenuri şi să se îngrijească de ele.

♦ Avem mult potenţial în România şi personalităţi cheie, mă gândesc la Gheorghe Hagi care se bate cot la cot cu Academia din Amsterdam. El a reuşit să ia această filosofie şi să o modeleze pe specificul sportivului român. Noi nu trebuie să luăm model străin, ci trebuie să extindem modelul Hagi.

♦ Sunt terenuri de sport pe care nu le foloseşte nimeni pentru că dincolo de infrastructură trebuie să fie şi omul, care de multe ori trebuie să fie voluntar.

 

Zsolt Gyongyossy, subsecretar de stat Minsterul Tineretului şi Sportului

♦ Marea performanţă este o opţiune. Toată treaba este la educaţie şi următorul pas sunt formatorii şi părintele. Tot vorbim de copiii obezi, dar de ei trebuie să se ocupe un specialist. Noi trebuie să formăm aceşti specialişti şi aceştia să ştie să se ocupe şi cu un adolescent şi cu sportivii care fac performanţă.

 

E.S. Jose Guillermo Ordorica Robles, ambasadorul Mexicului în România

♦ Sportul e o activitate importantă pentru societatea contemporană, dă oportunităţi de a îmbunătăţi societatea.

♦ În Mexic doar 17% din copii între 10 şi 18 ani erau activi, doar 22% din copii mâncau legume, iar peste 80% din copii beau sucuri carbogazoase.

♦ În anumite cazuri, problema venea din faptul că nu existau suficienţi bani de a cumpăra mâncare sănătoasă. Guvernul din Mexic a lansat o campanie de a încuraja oamenii să adopte stiluri de viaţă sănătoase.

♦ Autorităţile naţionale trebuie să înţeleagă legătura dintre sport şi beneficiile pentru oameni şi dezvoltarea societăţii.

 

Laszlo Attila, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României

♦ Fac parte dintr-o generaţie în care am fost învăţaţi să ne mişcăm pentru că viaţa este o competiţie.

♦ Medicul generalist degeaba îşi face raportul prin care ne semnalează că un copil stă 36 de ore în şcoală sau că există absenţe motivate sau nemotivate, nu au fost băgaţi în seamă.

♦ Una dintre probleme este ceea ce se face la orele de educaţie fizică în şcoli. În timp, aşa cum au făcut-o şi alte ţări, este condiţie obligatorie, nu te poţi prezenta la bacalaureat dacă nu vorbeşti o limbă străină şi nu ştii să înoţi 50 de metri, de exemplu.

 

 

Adrian Socaciu, preşedintele Institutului Sportiv Român

♦ Autorităţile locale trebuie să se hotărască dacă sportul este privat sau de stat. Ministerul Educaţiei nu stă la dezbateri până la final sau lipseşte de la dezbateri. Sportul este la educaţie.

 

George Bădescu, director executiv, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România

♦ Avem exemple în care retailul este alături de sport care a ajutat la obţinerea unor performanţe.

♦ Nu cred că obligarea retailului este o soluţie. Trebuie să ne adaptăm la situaţia actuală, să reuşeşti să-i atragi pe copii în sporturi unde avem modele, iar eforturile şi aşteptările din sectorul privat vor căpăta contur.

 

Horia Păun, preşedintele Federaţiei Române de Baschet

♦ Cred că dacă le-am explica reprezentanţilor mediului privat beneficiile unei colaborări, îşi vor dori să construiască săli şi terenuri de sport în cadrul mallurilor.

♦ Copiii vin la sport, dar este rolul nostru să-i facem să iubească sportul. Părinţii trebuie să-i îndrume, astfel că trebuie să le oferim un minimum de siguranţă şi condiţii decente.

♦ Baschetul este într-o competiţie cu handbalul, sporturile de contact, folosim aceleaşi săli, este foarte greu de împărţit orarul unei săli de sport.

 

Alexandru Marcel Stoica, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

♦ Compania Naţională de Investiţii are în implementare investiţii care acoperă şi domeniul sportiv, sunt investiţii în 58 de săli de sport, în 14 bazine de sport. Sportul este un vector de imagine pentru orice ţară. Activitatea sportivă din România se află într-un moment de cotitură. Fără infrastructură nu se poate face sport de performanţă.

 

Radu Bidiugan, directorul Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport

♦ Se vorbeşte mult despre strategii, soluţii, despre măsuri. Să poţi să stabileşti obiective, ai nevoie de date statistice de la care să porneşti şi să stabileşti obiective, un plan de lucru. Orice strategie care se va dezvolta va avea nevoie de instrumente de evaluare, presupune corecţii pe baza unor informaţii.

 

Florin Pelin, rector Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport

♦ Una dintre soluţii este recunoaşterea sportului ca domeniu prioritar. O altă soluţie este formarea continuă a resurselor umane din sport. Universitatea de Sport şcolarizează cam 10% din ceea ce înseamnă profesori de sport. Introducerea a trei ore de sport pe săptămână ar rezolva de asemenea probleme. Ca parteneriate, familia trebuie să fie implicată, apoi şcoala, ONG-urile şi mass-media. Un dolar în sport înseamnă scutirea a trei dolari în sănătate.

♦ Modelele pe care le avem ar trebui urmate.