Dezvoltare industrială fără master-plan-uri extravagante şi strategii epice de competitivitate. Doar lucruri simple. Facilităţi fiscale ţintite. Debirocratizare. Încurajare. Dezvoltarea resursei umane

Desi sunt al treilea mare (si disciplinat) platitor de taxe si impozite din Cluj si probabil primul de tip industrial din judet, nimeni nu m-a intrebat vreodata ce imi trebuie ca sa ma dezvolt, sa cresc, sa creez mai multe locuri de munca. Asa ca am intrebat eu echipa mea de executie ce ne trebuie pentru a evolua, convins fiind ca solicitarile noastre sunt perfect replicabile si altor operatori industriali mari contribuabili, cu o mare nevoie de resursa umana. 4 idei simple sunt redate mai jos. Sper ca cineva sa le ia in seama.

Nu cred ca politicienii sau tehnocratii din Romania au nevoie de planuri eroice multi-anuale care se dovedesc in final ne-executabile; e nevoie mai degraba sa-si plece urechea la ce le spun cei din linia intai, indiferent de capital, si sa legifereze in concordanta. Pasi mici si simpli pentru industrie, lumea se schimba prea repede ca sa credem ca orice plan cincinal va putea fi pus in practica.

A. Facilitati fiscale pentru componenta autohtona a investitiilor greenfield

Includerea in Codul fiscal a unei facilitati fiscale prin care compania care efectueaza o investitie greenfield sa beneficieze de o deductibilitate suplimentara a amortizarii acelei investitii de 150%-200%. Cu alte cuvinte, pentru o investitie de 100 lei investitorul va avea o facilitate fiscala prin deducerea din impozitul pe profit a unei amortizari de 150-200 lei. Acesta facilitate poate avea variatii de genul:

-Sa se aplice pentru investitii in care echipamentele/mijloacele fixe sunt produse in Romania. Astfel se obtine un factor multiplicator in economie printr-o infuzie de capital din investitie care e directionata catre companii locale care isi mentin ori isi dezvolta productia si asigura locuri de munca

-Sa se aplice pentru investitiile in zonele defavorizate ori mai putin dezvoltate. Prin acesta s-ar putea directiona investitiile catre zone ocolite pana in prezent de investitii si unde inca exista resursa umana (Moldova, Dobrogea ori sudul Olteniei). De curand s-a aprobat o lege care prevede facilitati pentru persoanele care se relocheaza la mai mult de 50 km. Masura propusa mai sus poate fi mai ieftina si cu un impact exponential prin directionarea investitiei la potentialul angajat si dezvoltarea pe orizontala a activitatii economice.

B.Crearea unei liste de “buna purtare” a contribuabililor. Companiile de pe acesta lista sa aiba anumite beneficii

Dupa modelul listei negre a companiilor cu datorii la buget, ANAF sa creeze o lista alba in care sa fie incluse companiile mari, cu contributii semnificative la buget prin impozite si taxe. Un factor important in includerea pe lista alba o reprezinta ratingul de risc al companiilor care sa fie atribuit dupa criterii transparente. Ratingul de risc exista si acum si e folosit in programarea inspectiilor fiscale, insa nu e public iar modalitatea de calcul nu e transparenta.

Companiile de pe acesta lista ar trebui sa aiba cel putin urmatoarele beneficii:

-Bonificatii la taxe

-Rambursarea TVA fara control prealabil si intr-un termen scurt

-Esalonarea la plata pe un termen de 1 an a unor categorii de datorii fiscale

-Acces la asistenta contribuabil intr-un termen de 15 zile (comparative cu 60 in prezent)

- Realizarea inspectiei fiscale la cerere

Baza legala exista prin Codul de procedura fiscala. Ar trebui completata legislatia cu metodologia de analiza a riscului si cu efectele asupra contribuabilului

C. Crearea unui cadru legal simplificat pentru programele de Internship

Pentru a avea resursa umana educata, ar trebui creat un cadru simplificat prin care companiile sa poata crea programe de internship in care studentii/absolventii sa poata obtine experienta practica. Astfel de candidati ar trebui sa poata fi “angajati” contra unei remuneratii, dar pe perioada determinate si fara a fi necesar un contract de munca cu toate cerintele/rigorile care deriva din acesta. “Internii” ar trebui sa fie scutiti de contributiile pe salariu. Alternativ, Companiile pot beneficia de o deductibilitate suplimentara a cheltuielii salariale.

D. Eliminarea din categoria Beneficiilor in natura a anumitor cheltuieli

In prezent Codul fiscal prevede ca anumite tipuri de cheltuieli sunt beneficii de natura salariala si trebuie impozitate la nivelul salariatului. Avand in vedere ca aceste cheltuieli au principal scop retentia personalului, ar trebui sa nu fie considerate beneficii in natura. Acesta masura ar aduce atat relaxare fiscala cat si o legiferare a unei practici existente si care a generat decizii de impunere mari la companiile cu multi angajati. O parte din cheltuielile care sunt considerate beneficii de natura salariala sunt:

- Team building-urile

- Apa, cafea, fructe oferite gratuit angajatilor

- Mic dejun/pranz ofert angajatilor din partea companiei