O concluzie devastatoare: În cei mai buni ani de creştere economică pentru România şi în ciuda discursului public împotriva multinaţionalelor şi corporatiştilor, PSD şi Dragnea şi-au sărăcit tocmai propriul electorat pe care l-a adus să-i aplaude în Piaţa Victoriei

De când a preluat puterea guvernamentală în mai 2012, PSD, şi-a axat discursul public pe ideea că toţi românii trebuie să trăiască mai bine, nu numai electoratul de dreapta al PDL şi, ulterior, al PNL, nu numai multinaţionalele sau corporatiştii, nu numai oamenii plătiţi de Soros.

Drept urmare a urmat un val de majorări salariale pentru bugetari, pentru pensionari, dublarea salariului minim pe economie (o treime din salariaţii din România sunt plătiţi cu salariul minim), reducerea taxelor şi impozitelor – scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, scăderea TVA pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 19%, majorarea salariilor la medici şi personalul medical, reapariţia angajărilor la stat, scăderea impozitului pe dividende.

Dar totul s-a făcut şi s-a plătit prin creşterea datoriei publice (cu o sumă mai mare decât cea pe care a luat-o Băsescu şi guvernarea PDL de la FMI la începutul crizei economice, 20 mld euro) şi prin scăderea investiţiilor publice, care este lucrul cel mai devastator pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea economică a României.

Beneficiind şi de un context economic internaţional favorabil care a dus la scăderea dobânzilor, inclusiv în România (de la 6% pe an, ROBOR-ul a scăzut la 0,6%), guvernarea PSD a obţinut o creştere economică record, 5-7% pe an.

A nu se confunda dezvoltarea economică cu creşterea economică.

Dar această creştere economică nu a fost împărţită uniform la nivelul întregii ţări ci dimpotrivă, a dus la o majorare şi mai mare a dezechilibrelor economice dintre marile oraşe şi celelalte.

75% din businessul din România se desfăşoară în 10 judeţe care angajează 80% din forţa de muncă de la nivel naţional.

Principalii beneficiari ai acestor creşteri economice record au fost marile companii, corporatiştii, judeţele şi oraşele care au reuşit să atragă investiţii străine.

La polul opus judeţele cele mai slabe economic: Mehedinţi, Caraş-Severin, Giurgiu, Teleorman, Vrancea, Vaslui, unde peste 90% din electorat a votat şi votează cu PSD-ul, au sărăcit.

Clasamentul economic al judeţelor poate fi găsit în ZF – Capitalul Privat Românesc.

Aceste judeţe au atras şi cele mai mici investiţii străine, iar rezultatul se vede printr-o înapoiere tehnologică, educaţională, umană şi de infrastructură.

Într-un raport făcut public vineri, Banca Mondială susţine că, deşi România a avut a doua cea mai rapidă creştere economică din Europa, acest lucru nu s-a tradus şi prin reducerea sărăciei.

“Aproximativ 45% din populaţia ţării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunităţi inegale şi un acces inegal la pieţe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre ţările Uniunii Europene”, spune în raport Banca Mondială citată de Mediafax.

Aproape 1 milion de persoane trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate din România. “Zonele marginalizate sunt, prin definiţie, domenii care combină capitalul uman scăzut, şomajul ridicat şi locuinţele necorespunzătoare. Aceste zone suferă de o combinaţie de străzi murdare sau inexistente, concentraţia de gospodării aflate în sărăcie extremă, niveluri foarte scăzute de educaţie, sănătate precară, mame adolescente, un număr mare de copii, şcoli de slabă calitate şi/sau şcoli segregate şi o rată înaltă de infracţionalitate în rândul minorilor”, spune Banca Mondială, care este unul dintre principalii finanţatori instituţionali ai României.

Serviciile publice lipsesc sau sunt de slabă calitate, iar persoanele din comunităţile marginalizate au puţine oportunităţi de a obţine o educaţie mai bună sau un loc de muncă decent, este concluzia din raportul Băncii Mondiale.

Zonele sărace din România depind în cea mai mare parte de investiţiile publice pentru a reuşi să se menţină măcar la suprafaţă din punct de vedere economic, al infrastructurii, educaţiei, al sănătăţii şi al păstrării populaţiei în acea zonă.

Guvernele PSD au tăiat investiţiile publice şi au sărăcit şi mai mult tocmai propriul electorat, pe cei care îi votează şi îi ţin la putere.

La ultima evaluare naţională Giurgiu şi Teleorman au ieşit cu cele mai slabe rezultate.

Aceste judeţe sunt conduse de către doi din cei mai puternici lideri ai PSD, Liviu Dragnea şi Nicolae Bădălău, politicieni cu state vechi.

Este revoltător să vezi cum liderii principalului partid de guvernământ, şi cel mai mare partid politic din 1990 încoace, provin din zonele cele mai slabe economic şi în două decenii de politică nu au fost în stare să le ridice, nici din punct de vedere al educaţiei, şi nici din cel al resursei umane.

Teleorman a reuşit să atragă în aproape trei decenii investiţii străine de numai 98 mil. euro, Giurgiu - 127 mil. euro, Gorj - 7 mil. euro, Mehedinţi - 16 mil. euro, în timp ce Timiş a atras 3,5 mld. euro, Braşov - 2 mld. euro, Sibiu - 900 mil. euro, Constanţa aproape 2 mld. euro, Cluj - 1,7 mld. euro.

Florin Talpeş, cel care a creat Bitdefender, una dintre cele mai valoroase companii româneşti din IT spune că fiecare lider din business ar trebui să adopte o şcoală şi să-şi pună o întrebare: cum cresc media şcolii mele de la 6 la 9?

El susţine că economia privată trebuie să fie responsabilă de sistemul de educaţie de stat din România pentru că are nevoie de talente în business.

Dar ce ne facem cu judeţele unde nu există business privat pentru că liderii politici locali şi cei naţionali ţin totul în sărăcie?