Populaţia şcolară din anul 2017-2018: Peste 3,5 milioane de elevi şi studenţi, cu 18.700 mai puţini decât în anul şcolar precedent. Învăţământul profesional rămâne în continuare cel mai puţin frecventat
Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost în anul şcolar/universitar 2017-2018 de 3,57 milioane de elevi şi studenţi, numărul fiind în scădere cu 18.700 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică - INS.
„Învăţământul profesional şi învăţământul superior sunt nivelurile educaţionale în care populaţia şcolară a crescut (cu 6,9%, respectiv 1,4%) comparativ cu anul şcolar/universitar precedent. Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2016-2017 a fost de 497.600 de elevi şi studenţi, în scădere cu 0,3% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent”, arată un comunicat al INS.
În anul şcolar/universitar 2017-2018, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (46,9%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8%, respectiv 15,1%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,1% au fost elevii şi studenţii de sex masculin şi 71,4% au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul superior şi învăţământul profesional sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+7.300 de studenţi/cursanţi, respectiv +5.800 de elevi). În învăţământul profesional au fost înscrişi 90.200 de elevi, rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,5%).
Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel liceal, au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2017-2018 faţă de cel anterior (-17.500, respectiv -13.100).
Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2017-2018 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,2%), liceal (21,2%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (17,1%).
Potrivit INS, populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (95,4%) în unităţile şcolare publice, iar restul de numai 4,6% în unităţi şcolare private.
Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,5%), respectiv postliceal (56,6%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (89,8%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În anul universitar 2017-2018 au fost înscrişi în învăţământul superior 538.900 de studenţi, din care 54,2% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele de Afaceri, Administraţie şi Drept (23,8% din totalul studenţilor), respectiv de Inginerie, Prelucrare şi Construcţii (21,0% din totalul studenţilor).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2017-2018 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (623.000 de persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (506.800 de persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,4%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (34,8%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Centru, Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (câte 2% fiecare în parte).
Datele INS mai arată că în anul şcolar/universitar 2017-2018, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 236.200 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (77,8%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (80,1%), postliceal şi de maiştri (77%), liceal (71,5%) şi profesional (68,2%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2016-2017 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale) a fost de 497.600 de elevi şi studenţi. Preponderente au fost absolventele, în număr de 260.600, reprezentând 52,4%.
La sfârşitul anului şcolar 2016-2017 au absolvit învăţământul gimnazial 171.400 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (20,3%). Ponderea băieţilor (51%) o devansează uşor pe cea a fetelor. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 53,9% din totalul absolvenţilor din acest nivel, însă în profil teritorial regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (60,0%, respectiv 57,2%).
De asemenea, în învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2016-2017 au absolvit 153.600 de elevi, în creştere cu 0,5% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului de zi (89,7%).
„Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (51,3% din totalul absolvenţilor), 41,1% pe cele din filiera tehnologică, iar 7,6% din totalul absolvenţilor au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională”, precizează INS.
La examenul de bacalaureat s-au prezentat 141.200 de absolvenţi, din care 121.800 proveniţi din promoţia 2017 (86,3%). Au fost declarate reuşite 100.800 de persoane (71,4%). Din totalul absolvenţilor proveniţi din promoţia 2017, un număr de 94.600 de persoane (77,6%) au fost declarate reuşite.
Învăţământul profesional a fost absolvit de 19.400 de elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar numai 2,8% pe cele din sectorul privat.
Învăţământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 32.000 de elevi, din care 64,3% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar peste o treime (35,7%) pe cele din sectorul privat.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 121.300 de studenţi. Studentele au reprezentat 59,2% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil Afaceri, Administraţie şi Drept (27,7%), apoi Inginerie, Prelucrare şi Construcţii (18,2%), respectiv Sănătate şi Asistenţă socială (11,6%).
În anul 2015, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor şcolare cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (90,5%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), dar şi din alte surse ale instituţiilor de învăţământ (9,5%).
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, din totalul cheltuielilor de educaţie, ponderea majoritară a fost deţinută de cheltuielile curente (94,3%), urmate de cheltuielile de capital (5,7%), mai arată datele INS.